Tribunalul București arată, în motivare, că au menținut arestul preventiv pentru falsul chirurg Matteo Politi, deoarece faptele sale au adus atingere prestigiului profesiei de doctor și au creat nesiguranță în rândul cetățenilor, mai ales pentru că a fost mediatizat intens cazul italianului.
În motivarea deciziei de respingere a cererii de eliberare din arestul preventiv formulate de Matteo Politi, magistrații Tribunalul București precizează că decizia din primă instanță este întemeiată, deoarece „în cauză există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a comis fapta de care este acuzat”, scrie stiripesurse.ro.
Instanța arată, totodată, că sunt suspiciuni că falsul chirurg italian s-a folosit de o identitate falsă, a indus in eroare persoanele vătămate, cu privire la calitatea sa de medic specialist în chirurgie plastică și estetică, de medic cu drept de practică în România, efectuând asupra pacienților intervenții pentru a încasa bani în mod injust.
Totodată, în documentul menționat se mai arată că Politi ar fi indus în eroare medici, determinând astfel încheierea unor contracte de prestări servicii, pentru care ar fi încasat o sumă de bani ce reprezenta chiria pentru trei luni pentru un spațiu medical.
,,Tribunalul îşi însuşeşte în totalitate concluziile judecătorului de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă privind probele care dovedesc că există suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi comis faptele de care este acuzat şi privind motivele pentru care au fost înlăturate apărările inculpatului cu următoarele completări. Cu privire la infracţiunea de înşelăciune în formă continuată, este evident că în condiţiile în care inculpatul nu avea calitatea de medic obţinută în mod legal, se poate vorbi de o suspiciune rezonabilă privind inducerea în eroare a victimelor. Este evident, cel puţin până la administrarea în continuare a probelor, că nicio persoană nu ar apela la cineva pentru efectuarea unei operaţii estetice (care presupune o anestezie şi care prezintă o serie de riscuri cu privire la sănătatea şi chiar viaţa omului) dacă ar şti că acesta nu este medic în mod legal”, precizează magistrații.
Aceștia continuă, în același document, și arată: „Este puţin probabil (lucru care însă urmează a se stabili ulterior) că vreo persoană şi-ar asuma în aceste condiţii riscul efectuării operaţiei. Referitor la infracţiunea de înşelăciune comisă asupra persoanelor vătămate, Tribunalul apreciază ca fiind neîntemeiată apărarea inculpatului prin care acesta a încercat să acrediteze faptul că el avea dreptul de a închiria respectivul spațiu”.
De asemenea, faptele lui Politi ar fi creat și nesiguranță în rândul persoanelor care sunt nevoite să apeleze la medici.
„Prin modul de comitere al faptei, inculpatul a adus atingere prestigiului profesiei de doctor, care este o profesie respectabilă în România și a creat nesiguranță în rândul cetățenilor care au incertitudini în ceea ce privește autenticitatea medicilor la care au apelat sau vor apela. (...) Tribunalul consideră că faptele presupus săvârşite de inculpat sunt de natură să provoace o puternică rezonanţă în cadrul societăţii, mai ales în contextul în care suspiciunile cu privire la calitatea de medic au ajuns în lumea mediatică și au condus la ridicarea unor dubii cu privire la activitatea medicală în general”, mai spun magistrații.