Preşedintele poate refuza o dată numirea unui ministru, deşi nu poate obliga parlamentul să modifice o lege trimisă la reexaminare.
Preşedintele are dreptul să refuze, o singură dată, propunerea premierului de numire a unui ministru, deoarece şeful statului poate retrimite parlamentului spre reexaminare tot o singură dată o lege.
Acesta a fost raţionamentul pe baza căruia judecătorii Curţii Constituţionale i-au dat câştig de cauză lui Traian Băsescu în ceea ce priveşte refuzul de a o nominaliza pe Norica Nicolai la Ministerul Justiţiei. Analogia dintre remaniere şi procedura de adoptare a legilor ridică totuşi semne de întrebare. Dacă preşedintele cere reexaminarea unei legi, parlamentul nu este obligat să o modifice, iar dacă legislativul refuză schimbarea, ulterior şeful statului este obligat să o promulge.
În cazul numirii unui ministru, refuzul şefului statului trebuie urmat de nominalizarea unei alte persoane, de către premier. Judecătorii au stabilit însă că soluţia constituţională referitoare la reexaminarea legilor este universal valabilă pentru „soluţionarea conflictelor juridice între două sau mai multe autorităţi publice, care au atribuţii conjuncte în adoptarea unor măsuri prevăzute de legea fundamentală“.
În motivarea Curţii Constituţionale, dată publicităţii ieri, se arată că, în cazul Noricăi Nicolai, preşedintele nu se află în situaţia, întâlnită la restructurarea guvernului, de a executa o hotărâre a parlamentului referitoare la schimbarea unor miniştri. Situaţia în care se află Băsescu este de „a decide el însuşi numirea unor miniştri, la propunerea primului-ministru“. Premierul nu are competenţă decizională Judecătorii au mai stabilit că motivele refuzului prezidenţial „nu pot fi cenzurate de primul-ministru“, care „nu are decât dreptul de a propune preşedintelui numirea unui ministru, nu şi competenţă decizională“. Asta înseamnă că nimeni, în afară de şeful statului, nu poate să se pronunţe dacă respingerea este motivată sau nu. Motivul? Preşedintele este răspunzător politic în faţa electoratului „pentru modul în care a motivat refuzul de a da curs propunerii primului-ministru“.
Curtea nu precizează dacă Norica Nicolai, propusă pentru Ministerul Justiţiei, a fost respinsă motivat şi lasă această apreciere la latitudinea pre- şedintelui. Curtea a mai stabilit că primulministru nu poate reitera prima propunere, ea fiind exclusă „prin chiar faptul neînsuşirii propunerii de către preşedintele României“. Tăriceanu, blocat Curtea Constituţională a luat această decizie pe 7 februarie. După anunţarea ei, liberalii l-au desemnat pe ministrul apărării, Teodor Meleşcanu, drept ministru la Justiţie, iar pe senatorul Radu Stroe l-au trimis la Apărare. Traian Băsescu şi-a manifestat dezacordul faţă de retragerea lui Meleşcanu de la Apărare. Joi seară, premierul a precizat că nu renunţă, pentru că îi este greu să găsească miniştrii care să-i fie „simpatici“ lui Traian Băsescu. El a anunţat că va trimite propunerile la Cotroceni, după ce motivarea Curţii va fi publicată în Monitorul Oficial.
O soluţie alternativă pentru liberali era demisia ministrului apărării, Teodor Meleşcanu, însă acesta refuză. „Nu, nu vă faceţi probleme, că nu mi-am dat niciodată demisia de niciunde“, a spus Meleşcanu întrebat de ziarişti dacă va demisiona de la Apărare.