Decizia a fost luată de CCR pe 18 septembrie și arăta că președintele trebuie să ia act de revocarea Anei Birchall „deîndată”.

Președintele Klaus Iohannis a declarat în acel moment că va lua o decizie privind revocarea după ce motivarea va fi făcută publică.

„Deciziile mele referitoare la punerea în aplicare a hotărârii Curții Constituționale a României, de astăzi, le voi lua după publicarea și analiza motivării deciziei care va fi, probabil, publicată, în perioada imediat următoare”, afirma președintele, pe 18 septembrie.

Insistențele premierului Dăncilă privind propunerile

Pe 26 august 2019, premierul Viorica Dăncilă a transmis preşedintelui propunerile de noi miniştri la Educaţie (Şerban Valeca), Justiţie (Dana Gîrbovan) şi Interne (Mihai Fifor), precum şi propunerile de vicepremier la parteneriate strategice (Ana Birchall) şi pe probleme economice (Iulian Iancu).

Propunerea pentru portofoliul Educaţiei a intervenit în condiţiile în care Daniel Breaz a asigurat interimatul, începând cu 5 august 2019, în locul Ecaterinei Andronescu, care a fost demisă. Cu privire la justiţie, Dana Gîrbovan a fost propusă să ocupe acest portofoliu în locul Anei Birchall, care a fost propusă, la rândul ei, să revină la la implementarea parteneriatelor strategice.

Premierul Viorica Dăncilă a transmis preşedintelui Klaus Iohannis, la 27 august 2019, propunerile de miniştri interimari la Energie – ministrul Economiei, Niculae Bădălău, la Mediu – ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, şi la Relaţia cu Parlamentul – ministrul pentru Mediul de afaceri, antreprenoriat şi comerţ, Radu Oprea. Miniştrii ALDE Graţiela Gavrilescu – Mediu, Viorel Ilie – Relaţia cu Parlamentul şi Anton Anton – Energie şi-au depus demisia la Secretariatul General al Guvernului, la 27 august 2019, după ce ALDE a anunţat părăsirea coaliţiei de guvernare.

Motivarea CCR

  • (…) Curtea reține că revocarea reprezintă un mijloc legal pus la dispoziția primului-ministru pentru vacantarea unei funcții din structura Guvernului, o măsură pe care primul-ministru o propune Președintelui României exclusiv în sensul respectării formalismului și a principiului simetriei ce guvernează regimul actelor juridicede numire în funcții publice și față de care, fără a avea un drept propriu de apreciere, Președintele trebuie să se conformeze într-un termen legal de 15 zile de la data propunerii primului-ministru.
  • Curtea reține că Președintele României nu a emis, nici până în prezent, decretele de vacantare a funcțiilor în urma propunerilor de revocare din funcție înaintate de primul-ministru în data de 26 august 2019, deși termenul legal de 15 zile a expirat.
  • În concluzie, referitor la cele două propuneri de revocare înaintate de primul-ministru în data de 26 august 2019, Curtea constată că Președintele României avea și are obligația constituțională și legală să emită cele două decrete de revocare la propunerea primului-ministru. În lipsa unei atare acțiuni până în prezent, Curtea reține că a existat și există, în continuare, un conflict juridic de natură constituțională, generat de refuzul Președintelui de a emite respectivele decrete de revocare.

Opinie separată

Livia Stanciu: „(…)în dezacord cu soluția pronunțată cu majoritate de voturi de Curtea Constituțională, la punctele 1, 2 și 3 din dispozitivul deciziei, considerăm că, instanța de contencios constituțional ar fi trebuit să constate că în cauză nu a existat și nu există un conflict juridic de natură constituțională între Primul ministru pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, deoarece:

• nu suntem în prezența refuzului îndeplinirii unei obligații ce revenea Președintelui României, câtă vreme nu sunt îndeplinite condițiile procedurii simplificate de remaniere prevăzută în art.85 alin.(2) din Constituție, remanierea fiind solicitată de Primul ministru simultan cu ieșirea ALDE de la guvernare, situație în care, schimbându-se compoziția politică a Guvernului, Președintele are obligația de a exercita competența prevăzută în art. 85 alin. (2) din Constituție, numai după aprobarea Parlamentului și în urma sesizării acestuia, conform prevederilor art.85 alin.(3) din Legea fundamentală;

• nu suntem în prezența unui blocaj instituțional, condiție esențială pentru constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională, deoarece a existat și există un alt mod de înlăturare a presupusului blocaj, respectiv primul-ministru avea la dispoziție procedura prevăzută de art. 85 alin. (3) din Constituție, procedură care putea și poate fi demarată doar din inițiativa sa, în acest mod subzistând toate premisele prin care un eventual blocaj putea fi înlăturat”

Simina Tănăsescu: „În dezacord cu soluția pronunțată de Curtea Constituțională formulăm prezenta opinie separată, considerând că, cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre prim-ministrul Guvernului României, pe de o parte și Președintele României, pe de altă parte, cerere formulată de primministrul Guvernului României trebuia respinsă și trebuia să se constate că nu a existat și nu există conflict juridic de natură constituțională generat de refuzul Președintelui României de a revoca ori numi unii miniștri titulari sau de refuzul tacit al Președintelui României de a numi miniștri interimari de vreme ce a avut loc o schimbare a compoziției politice a Guvernului. (…)Cât despre obligarea Președintelui României la a răspunde de îndată, în scris și motivat, cu privire la refuzul asupra propunerilor de numire în funcția de ministru titular în condițiile în care, cu unanimitate de voturi, Curtea Constituțională a constatat că nu există conflict juridic de natură constituțională în această privință ea apare drept o contradictio in terminis”

„Ca să reconstituim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgență!”

Motivarea CCR vine cu numai o săptămână înaintea votului Moțiunii de cenzură inițiată de Opoziție, după ce miercuri ordinea de zi care propunea ca aceasta să fie votată sâmbătă a căzut la vot în plenul Parlamentului.

Opoziția a depus săptămâna trecută Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă.

„Guvernul Dăncilă poate să fie numit guvernul şanselor ratate pentru România. Deşi ţara noastră a traversat o perioadă economică favorabilă, cu ritmuri de creştere importante, guvernele PSD nu au demarat niciun proiect major pentru infrastructura românească.

Este foarte simplu să împrumuţi ţara, ştiind că factura acestor împrumuturi va fi plătită de generaţiile viitoare. Este extrem de grav că nu s-a construit nimic cu banii împrumutaţi la dobânzile împovărătoare pe care le plătim cu toţii.

Guvernul PSD ar fi putut să investească o parte din aceşti bani măcar într-unul dintre proiectele prioritare de investiţii ale României. Unele dintre aceste proiecte se regăsesc chiar între promisiunile făcute de PSD în anul 2016, atunci când au smuls votul românilor printr-o fraudă de încredere.”, se arată în textul moțiunii.

Opoziția acuză că „peste câteva luni intrăm în anul 2020 şi constatăm că aproape 6,4 miliarde de euro din fondurile europene alocate României nici măcar nu au fost cerute de la Uniunea Europeană. Oare cine să le ceară, oare cine să scrie proiectele finanţabile, atâta vreme cât ministerele au fost populate cu activişti şi clienţi de partid ai PSD, care nici nu ştiu şi nici nu vor să aducă în România fondurile gratuite pentru dezvoltarea ţării.”

În moțiune se mai arată că Autostrada Unirii, Autostrada Moldovei, cea a Olteniei sau Autostrada Sibiu-Pitești nu au avansat „niciun centimetru” sub guvernarea PSD.

„Deficitul de cont curent s-a dublat într-un timp record, din cauză că modelul economic greşit al PSD a împins România să consume tot mai mult din import şi să ajute, astfel, economiile altor state, nu pe producătorii români. În consecinţă, preţurile au crescut, lună de lună, ducându-ne la cea mai mare inflaţie din UE şi la o monedă naţională tot mai slabă, care continuă să se devalorizeze.”, se mai arată în moțiune.

Te-ar putea interesa și: