Klaus Iohannis nu a fost în conflict de interese atunci când, ca primar al Sibiului, a semnat un contract cu o tipografie a Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), al cărui preşedinte era, deoarece nu a avut vreun drept privind alegerea firmei, motivează Curtea de Apel Alba Iulia.
Instanţa a făcut publică motivarea deciziei din 10 iunie prin care a respins raportul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), care, în august 2013, l-a acuzat pe Iohannis de conflict de interese în cazul unui contract semnat în decembrie 2010, din postura de primar al municipiului Sibiu, cu SC Tipografia Honterus SRL, deţinută de FDGR, al cărui preşedinte era atunci, potrivit mediafax.ro.
Ce spun judecătorii
Potrivit motivării, după cum rezultă din dispoziţiile art.75 din Legea nr.393/2004, pentru existenţa conflictului de interese este imperios necesar să se stabilească participarea alesului local la luarea unei decizii a autorităţii publice din care face parte, decizie care ar putea prezenta un beneficiu pentru orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia sau o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.
Pe 3 decembrie 2010, a fost demarată de Primăria Sibiu procedura de atribuire a contractului de Servicii de informare si publicitate in vederea implementării proiectului POS CCE SMIS 4915 prin publicarea in SEAP a invitaţiei de participare, deşi valoarea estimată a contractului a fost de 3.910,88 euro (sub 15.000 euro, prag valoric sub care, art. 19 din OUG nr. 34/2006 permitea încredinţarea directă a contractului de achiziţie publică).
Totodată, în vederea atribuirii contractului de prestări servicii, a fost constituită comisia de evaluare a ofertelor, căreia i-a aparţinut exclusiv alegerea câştigătorului şi din care Iohannis nu a făcut parte, se arată în motivare.
"Practic, reclamantul, semnând contractul de prestări servicii nr.71/23.12.2010 cu S.C T.H. S.R.L., a îndeplinit o obligaţie legală stipulată de dispoziţiile art.204 din OUG nr. 34/2006 conform cărora «Autoritatea contractanta are obligaţia de a încheia contractul de achiziţie publica cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, pe baza propunerilor tehnice şi financiare cuprinse în respectiva ofertă»", notează judecătorul.
Altfel spus, Iohannis "nu a avut nici un moment drept de opţiune cu privire la alegerea câştigătorului, respectiv între a semna sau nu contractul", potrivit instanţei.
"Astfel, în condiţiile în care nu a îndeplinit nicio atribuţie pe parcursul procedurii de achiziţie, nu a participat la luarea unei decizii în ceea ce priveşte atribuirea contractului Tipografiei Honterus, semnarea contractului fiind realizată în baza legii şi nu în urma unui proces deliberativ, nu se poate susţine că reclamantul s-ar afla în conflict de interese", conchide judecătorul.
Decizia instanței
Curtea de Apel Alba Iulia a admis, pe 10 iunie, contestaţia preşedintelui Klaus Iohannis şi a dispus anularea raportului de evaluare prin care ANI constata un posibil conflict de interese al şefului statului în perioada în care era edil al Sibiului.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
În august 2013, ANI l-a acuzat pe Iohannis de conflict de interese în cazul contractului semnat în decembrie 2010, din postura de primar al municipiului Sibiu, cu SC Tipografia Honterus SRL, deţinută de Forumul Democrat al Germanilor, al cărui preşedinte era atunci. ANI a sesizat şi Parchetul instanţei supreme cu privire la posibila săvârşire de către Klaus Iohannis a infracţiunii de conflict de interese.
Preşedintele Klaus Iohannis a depus contestaţia imediat după raportul Agenţiei Naţionale de Integritate.