Cristian Poteraş, în virtutea funcţiei deţinute, era în măsură să coordoneze şi să influenţeze acţiunile celorlalţi inculpaţi, susţine Curtea de Apel Bucureşti în decizia de condamnarea a fostului primar al sectorului 6 şi a complicilor săi.
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) face o amplă descriere a motivelor concrete pentru care a desfiinţat decizia de achitare şi a dispus condamnarea fostului primar al sectorului 6 Cristian Poteraş şi a complicilor săi, relatează Mediafax.
Judecătorii susţin în motivarea deciziei de condamnare că trebuie menţionat că “activitatea de individualizare judiciară a pedepselor aplicate în cazul săvârşirii infracţiunilor de genul celor deduse judecăţii, în contextul socio-politic actual, implică o responsabilitate deosebită, prin prisma angajamentelor asumate de România, a aşteptărilor societăţii faţă de finalitatea actului de justiţie, dar şi a schimbării unor mentalităţi şi deprinderi”.
"La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpaţilor, Curtea reţine pericolul social al infracţiunilor, reflectat în limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, natura şi gravitatea faptelor, consecinţele produse precum şi conduita inculpaţilor, care nu au recunoscut faptele comise", mai arată instanţa.
Inculpaţii au fost judecaţi pentru comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu în formă continuată şi a unor infracţiuni de fals conexe. Prin natura şi gravitatea acestor infracţiuni, prin organizarea activităţii infracţionale reţinute, prin aceea că a existat o pluralitate de inculpaţi, se evidenţiază un grad de pericol concret ridicat, având în vedere şi că acest gen de infracţiuni, prin amploarea lor deosebită, aduc atingere unor importante valori proteguite de legea penală, susţin judecătorii. Prin aceste valori, instanţa face referire la stabilitatea şi credibilitatea instituţiilor şi organismelor statului, serviciilor publice, precum şi corectitudinea funcţionarilor care-şi desfăşoară activitatea în cadrul acestora, îndeplinind funcţiile încredinţate.
Magistraţii de la CAB subliniază că trebuie luate în considerare "aspectele privind cuantumul extrem de ridicat al prejudiciului cauzat municipiului Bucureşti precum şi cele legate de percepţia publică cu privire la modul în care s-au realizat reconstituirile dreptului de proprietate faţă de anumite persoane, acest gen de infracţionalitate fiind unul extrem de răspândit la nivelul întregii ţări şi fiind de foarte mult timp în atenţia societăţii".
De asemenea, Curtea a avut în vedere faptul că "acţiunile inculpaţilor ar fi trebuit să aibă ca finalitate repararea unor abuzuri la care au fost supuşi cei ce au fost victime ale regimului comunist, prin recunoaşterea unor drepturi succesorilor acestora, dar aplicarea în mod discreţionar şi abuziv a dispoziţiilor legale de către inculpaţi a făcut ca acest scop să nu se realizeze, transformându-se practic într-un mijloc aparent legal prin care au fost avantajate anumite persoane".
"Practic, acte juridice ce trebuiau a fi guvernate de echitate cu privire la foştii proprietari au fost transformate de inculpaţi într-o sursă de venituri enorme pentru anumite grupuri de interese, corelativ cu diminuarea patrimoniului unor entităţi de interes public", mai notează judecătorii
Conform instanţei, lipsa antecedentelor penale, faptul că inculpaţii au un grad de instruire sau pregătire profesională peste medie şi se bucurau de o bună reputaţie au o pondere mai redusă în determinarea pedepsei ce trebuie aplicată tocmai pe considerentul că în cazul unor infracţiuni ca cele ce fac obiectul cauzei criteriile menţionate au făcut posibilă ocuparea, de către inculpaţi, a unei funcţii publice care să le permită comiterea faptelor de care sunt acuzaţi.
"Curtea va avea însă în vedere în mod determinant rolul pe care inculpaţii l-au avut în derularea activităţii infracţionale. Astfel, inculpatul Poteraş este cel care, în virtutea funcţiei deţinute, era în măsură să coordoneze şi să controleze şi putea direcţiona sau influenţa acţiunile celorlalţi inculpaţi. Având în vedere cuantumul prejudiciului cauzat şi responsabilitatea de care ar fi trebuit să dea dovadă inculpatul, Curtea apreciază că aplicarea unei pedepse cu închisoarea, orientată spre mediu, faţă de limitele prevăzute de lege, satisface scopurile pedepsei şi principiului proporţionalităţii acesteia cu gravitatea infracţiunii săvârşite", se mai arată în motivare.