Pentru peste 60.000 de români, în această seară e Ajunul Crăciunului. Sârbii, macedonenii, rușii lipoveni și armenii din România celebrează Nașterea Mântuitorului, conform ritului vechi ortodox.
Pregătirile sunt în toi încă de dimineața de Ajun. Dacă macedonenii se salută cu „Bună dimineața de Moș Ajun, dar tot mai bun e Moș Crăciun”, sârbii pornesc în pădure la prima oră a dimineții ca să taie o ramură groasă de stejar sau badnjak. Aceasta va fi arsă, ritualic, seara, în curțile bisericilor, unde comunitățile se adună pentru a celebra sărbătoarea.
„Acest lemn tânăr îl simbolizează pe Iisus Hristos şi intrarea Lui în lume, în inima şi-n casa noastră. Iar fapta arderii badnjakului reprezintă căldura iubirii lui Hristos”, se arată în Enciclopedia Banaterra.
Miere pentru un an dulce și blând
Între timp, femeile împrăștie paie pe dușumeaua camerei unde se va reuni familia pentru masa de Crăciun, amintind de ieslea în care a venit pe lume Mântuitorul. Niciodată de Crăciun de pe mesele sârbilor nu lipsesc bucatele tradiţionale. „Cesnica” este o prăjitură în care se pune un ban, iar cel care- l găseşte se crede că va avea noroc tot anul.
Pe masă se mai găsesc preparate din pește, baigli cu nucă, mac și stafide. Plăcinta cu multă nucă și miere are menirea de a asigura familiei respective un an dulce și blând. Din biserici, după Slujba de Crăciun, oamenii vor pleca acasă cu câte o ramură de stejar, legată cu fundiţe tricolore, care le va da sănătate, tărie şi putere, până la Crăciunul viitor