Milioane de adulţi dorm strângând în brațe o jucărie de pluș. Și nici măcar nu e vorba de ursulețul din copilărie. Sunt oameni cu funcții importante, din absolut toate zonele profesionale, de la politicieni la artiști, de la medici la liber profesioniști. Un studiu realizat de britanici a evidențiat că  mai mult de o treime din populația adultă doarme cu o jucărie. Mai exact, 35%, arată studiul realizat pe un eșantion reprezentativ format din peste 6.000 de persoane.

Un alt sondaj realizat de o companie de saltele, în care au fost chestionați 2000 de americani adulți,  a scos la iveală că 37,5% dintre ei dormeau cu un animal de pluș. Un alt studiu, realizat de o celebră companie hotelieră, pe un eșantion de 2.000 de persoane, a scos în evidență, surpriză, faptul că bărbații sunt cei m ai atașați de jucăriile lor.

63% dintre persoanele intervievate au recunoscut ca simt nevoia să îmbrățișeze ceva sau pe cineva înainte să adoarmă. 20% dintre respondenții de sex masculin au recunoscut că dorm cu animăluțe de pluș în brațe, în timp ce doar 15% dintre femei au admis același lucru.

Oameni în toată firea, cu joburi ”tari” și jucării de pluș în pat

Evz.ro a chestionat asupra subiectului mai multe persoane. Petra, o tânără cu job în relații publice și relație stabilă, recunoaște că se simte ”incompletă” în pat, fără jucăriile de luat în brațe. Chiar dacă în pat e și iubitul ei. ”E prietenie între toți. Jucăriile sunt parte din context.

O vulpe roșie, un ugly doll, un urs negru, cam urât, încă ceva cu o formă nedefinită. Sunt toate acolo. Toate au nume. Poți să le iei în brațe, să îți spijini o carte pe ele, când citești, să le pui sub cap. Deseori, când plecăm de acasă, vreuna ”călătorește” cu noi”, a relatat tânăra pentru Evz.ro.

Adina, editor și trainer politic, ne-a povestit experiența ei. Nu a dormit dintotdeauna cu jucării de pluș, dar a început să o facă. ”Dorm cu un elefant. De mulți ani, de când am descoperit că elefanții sunt înțelepți și empatici. Și am hotărât că ei trebuie să aibă grijă de mine în somn. Face baie săptămânal în mașină de spălat, că să nu se împrietenească prea tare cu acarienii”, ne-a spus tânăra.

George, 44 de ani, funcționar public, recunoaște că a început să ia în brațe un fel de ursuleț – iepure ( avea urechi lungi) de aproape 8 ani. L-a găsit într-un magazin second-hand și nu a putut pleca fără el. L-a spălat, dezinfectat, i-a dat nume.

O ziaristă are și ea un urs. Și o poveste. ”Ursul actual are o poveste. Că l-am primit la spital când eram internată vara trecută, după ce mi-am rupt mâna. Și nu prea puteam dormi, până când mi-am dat seama că, dacă mi-l pun pe pernă, cumva lângă mine, pot să dorm pe el. Așa că de atunci dorm cu el. Înainte a fost alt urs, am și un ren. Am și un șoarece, pe ăsta l-am primit de la maică-mea la altă internare.

Dorm cu animalele astea de pluș fiindcă sunt moi și-mi dau o senzație de bine. Nu știu cum să explic foarte exact. Cert e că foarte rar plec de acasă în deplasare fără vreunul dintre ele. Într-o vreme mă amuzam și mă întrebam oare al cui e rândul să vadă nu știu ce țară sau loc unde mergeam. Cele care sunt mai mari țin loc și de pernă când sunt în vacanță, că nu prea pot dormi pe orice pernă”, a povestit pentru Evz.ro, Oltilia, jurnalist.

Ce spun psihologii

Psihologii vorbesc despre ”obiect tranziţional” sau „obiect de siguranţă”. E jucăria de care se îndrăgostește un copil. Prin anii 80 fenomenul a început să fie serios cercetat, astfel descoperindu-se că  60% din copiii până în trei ani au un astfel de obiect, fie el jucărie, păturică sau obiect de îmbrăcăminte. Care e rolul obiectului? Acesta ajută copilul  să treacă de la dependența de mamă la independenţă a primilor ani de viaţă. Așa stau lucrurile cu copiii. Ce se întâmplă însă cu adulții de 30 – 40 de ani?

Într-un fel, e vorba de nostalgie, scrie livescience.com. Acel obiect, chiar dacă nu provine din copilărie, amintește de acea perioadă lipsită de griji. În plus, de obicei, acestea jucării au o textură extrem, de plăcută, ceea ce favorizează instalarea și mai rapidă a atașamentului, mai arată sursa citată.

E același mecanism psihic și în cazul adulților care îmbrățișează perne. Stephanie Silberman, o psiholoagă din Florida specializată în probleme de somn, explica într-un articol: ”Oamenilor le place rutina. Dacă fac lucrurile într-un anumit fel și îmbrățișează o pernă în fiecare noapte, obiceiul devine foarte confortabil pentru ei.

Perna îi amintește creierului că e ora de culcare, iar acesta se liniștește. Îmbrățișarea pernei le conferă un sentiment de securitate persoanelor anxioase. Multor oameni, îmbrățișatul pernei le aduce aminte de copilărie, când preferau să doarmă în poziție fetală sau înconjurați de animale de pluș. Nu vrem să fim singuri. Nu e nimic greșit ca adulții să vrea să țină ceva în brațe în timpul somnului”.

Cercetătorii olandezi de la Universitatea Vrije din Amsterdam au publicat în revista Psychological Science, un studiu prin care demonstrează că îmbrăţişarea unui animal de pluş îi poate ajuta pe oameni să se confrunte mai uşor cu probleme existenţiale precum frica de moarte şi sensul vieţii.

”Descoperirile noastre arată că până şi atingerea unui obiect neînsufleţit – cum ar fi un ursuleţ de pluş – poate reduce angoasele. Atingerea interpersonală este un mecanism atât de puternic, încât până şi obiectele care simulează atingerea altei persoane contribuie la oferirea unei semnificaţii existenţiale”, a explicat psihologul Sander Koole, coordonatorul studiului.