APADOR-CH consideră că prin cele 151 de modificări ale noilor coduri sunt afectate grav drepturi prevăzute în Constituție. Avocatul Coltuc este categoric: Modificările sunt neconstituţionale! După ce în martie era pusă la zid pentru declaraţia că drepturile omului ar fi „un lux teoretic” fără combaterea infracţionalităţii, ministrul Justiţiei Raluca Prună stă pe un butoi de pulbere

Modificarea Codului penal şi a celui de procedură penală operată, miercuri, prin Ordonanţă de urgenţă de cabinetul Cioloş a iscat un val de critici, care merg de la afectarea unor drepturi fundamentale până la neconstituţionalitatea unor articole. În total au fost revizuite 151 de articole, 132 în Codul de procedură şi 19 în cel penal, pe motivul punerii în acord a codurilor cu deciziile Curţii Constituţionale şi implementării unor directive europene pentru care procedura de infringement era iminentă. OUG a fost emisă în condiţiile în care Parlamentul a tot amânat să-şi exercite funcţia de legiuitor.

Procurorul poate cere date personale de capul lui

APADOR-CH dă ca exemplu de neconstituţionalitate modificarea art. 153 din CPP prin abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviinţarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane. Acest lucru nu a fost cerut în nicio decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană ce trebuie implementată. Aceeaşi este, potrivit unui comunicat al asociaţiei, şi situaţia abrogării alineatului 1 al art. 228 din CPP, care prevedea că după luarea măsurii arestării preventive, inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, motivele pentru care s-a dispus măsura.

Procurorul schimbă unele măsuri dispuse de judecător

Printre măsurile contestate de unii avocaţi se află şi dreptul procurorului de a revoca o hotărâre judecătorească, în cazul controlului judiciar şi al controlului judiciar pe cauţiune. „În cursul urmăririi penale, revocarea măsurilor preventive ale controlului judiciar şi controlului judiciar pe cauţiune, precum şi înlocuirea acestor măsuri între ele, se dispune de procuror, chiar dacă măsura a fost luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi”, se arată la art. II punctul 57 din ordonanţă. Alţi practicanţi ai dreptului susţin însă că nu este nimic în afara Constituţiei dacă procurorul nu poate lua o măsură mai dură, fără aprobarea judecătorului. „Din nou poate hotărî chiar şi pe măsura dispusă de judecător. Cu toate astea, prevederea se aplică şi în prezent pentru că Înalta Curte a dat nu cu mult timp în urmă un recurs în interesul legii în sensul ăsta”, ne-a declarat un avocat bucureştean.

Poliţistul transformă o persoană în suspect

Avocatul de drept penal Marius Vicenţiu Coltuc scrie pe blogul său că „noile modificări ale Codului penal şi de procedură penală sunt neconstituţionale”. Pe lângă cele de mai sus, el arată că şi dispoziţia din Ordonanţa de urgenţă care conferă poliţistului, ca organ de urmărire penală, puterea de a transforma o persoană în suspect, prevăzută în Art. II pct. 76, nu este constituţională.

Capcana lui „poate”

Un avocat ne-a atras atenţia, sub protecţia anonimatului, că în alineatul 12 al articolului 172 s-a introdus cuvântul „poate”: „După finalizarea raportului de constatare, când organul judiciar apreciază că este necesară opinia unui expert sau când concluziile raportului de constatare sunt contestate, se poate dispune efectuarea unei expertize”. „Nici înainte de modificare nu dispuneau întotdeauna expertiza, dar acum au o portiţă de scăpare”, ne spune avocatul.

Tot el arată că articolul 174 din CPP devine „periculos”: „După alineatul (2) al articolului 174, se introduce un nou alineat, alin.(21), cu următorul cuprins: (21) Nu poate fi desemnată ca expert recomandat de părţi în aceeaşi cauză o persoană care funcţionează în cadrul aceleiaşi instituţii medicolegale, institut sau laborator de specialitate cu expertul desemnat de conducerea instituţiei respective la solicitarea organului judiciar”. „Această modificare previne surprize, gen experţi care veneau să spună că interceptările sunt editate sau trunchiate. Va fi interesat cum vor interpreta noţiunea de institut”, ne lămureşte avocatul.

Şeful Uniunii Barourilor apără modifi cările la legea avocaţilor

Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România, Gheorghe Florea, desfiinţeză, într-un interviu pentru juridice.ro, afirmația ministrului justiției că prin modificarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat s-ar conferi avocaților „imunitate absolută”. „Aspectele cele mai controversate referitoare la interdicția perchezițiilor și a interceptării comunicărilor avocat-client nu sunt noutăți absolut deloc, așa cum eronat au fost prezentate de autorități publice și implicit de o parte a presei. Dispozițiile referitoare la interdicția perchezițiilor la sediul avocatului nesuspectat de fapte penale, precum și a interceptărilor convorbirilor acestuia există în legislația națională și sunt în vigoare de când a căzut regimul comunist în România. Și până acum au fost considerate firești. În țările cu tradiție democratică sunt în vigoare dintotdeauna”, explică Gheorghe Florea (foto).

FOTO: Gheorghe Florea

„Se poate genera un veritabil haos legislativ”

Avocatul Tonel Pop consideră că urgenţa derogatorie de la normele imperative constituţionale aşa cum sunt fixate prin art. 115 alin 4 din Constituţie nu este justificată atât timp cât:

1. Se încalcă separaţia puterilor în stat uzurpându-se în acest fel atribuţiile legislative ale Parlamentului.

2. Urgenţa este folosită ca pretext pentru abordarea unor modificări privind alte teme şi norme decât cele declarate neconstituţionale sau ca nefiind armonizate cu directivele europene la care am aderat (neurgente).

3. Nu se rezolvă integral ansamblul normelor declarate neconstituţionale sau ca fiind nearmonizate cu directivele europene.

4. Nu se rezolvă într-un concept unitar normele declarate neconstituţionale sau ca nefiind armonizate cu directivele europene.

5. Pretinsa corectare a normelor declarate neconstituţionale sau nearmonizate cu directivele europene la care am aderat este făcută prin emiterea de modificări normative cu vădit caracter neconstituţional, generându-se astfel un perpetuum neconstituţional având ca urmare finală producerea unui haos legislativ cu referire la norme penale de strictă aplicabilitate.

6. Se generează înlăturarea predictibilităţii unor numeroase norme penale.

7. Se face abuz de drept de către o putere în detrimentul alteia, folosindu-se neloial dispensele de excepţie conferite de Constituţie. „Chiar dacă Parlamentul nu-şi exercită obligaţiile şi drepturile în materie nu înseamnă că Guvernul este degrevat de sarcina de a opera modificări, chiar urgent, în deplină legalitate şi armonie cu Constituţia şi emise într- un concept unitar. În această situaţie sensibilă ce vizează drepturi fundamentale se impunea o minimă dezbatere publică şi instituţională, deoarece în caz contrar se poate genera un veritabil haos legislativ susţinut de nesiguranţa publică în sistemul judiciar ce devine astfel nepredictibil, interpretabil şi chiar necunoscut practic justiţiabililor, prin caracterul perpetuu fluctuant. Nu pot să nu remarc în cadrul ordonanței comentate creșterea de către Guvern a prerogativelor procurorului, în detrimentul subiecţilor procesuali şi cu atât mai ciudat în detrimentul prerogativelor puterii judecătorului. Un exemplu este modificarea art. 153 din Codul de procedură penală care elimină filtrul judecătoresc atunci când se dispune o măsură ce afectează grav un drept fundamental al omului, dreptul la viață privată, garantat în art. 26 din Constituție și în art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Aceeași este și situația abrogării prin ordonanță de urgență a alin. 1 al art. 228 din Codul de procedură penală, care prevedea că, după luarea măsurii arestării preventive, inculpatului i se aduc la cunoștință, de îndată, în limba pe care o înțelege, motivele pentru care s-a dispus această măsură”, ne-a declarat avocatul Tonel Pop. (Petrișor Cană)

Băsescu se ceartă cu Ponta și Tăriceanu ca pe vremuri

Modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală (operată prin ordonanța de urgență a Guvernului Dacian Cioloș) a stârnit o polemică acidă între fostul președinte Traian Băsescu și ex-premierul Victor Ponta, acesta din urmă fiind sprijinit de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

„Au nesimțirea de a țipa degeaba!”

Concret, Traian Băsescu susține că Victor Ponta și Călin Popescu Tăriceanu au „nesimțirea de a țipa degeaba”. Fostul șef de stat acuză Parlamentul că a săvârșit un abuz pentru că a tergiversat timp de doi ani armonizarea acestor legi cu deciziile Curții Constituționale.

„Nesimţirea de a ţipa degeaba. Guvernul a emis o Ordonanţă de Urgenţă făcînd modificări importante în Codul de Procedură Penală şi în Codul Penal. Imediat, Victor Viorel Ponta, Călin Popescu Tăriceanu şi alţi parlamentari au sărit ca arşi acuzînd guvernul de abuz. Nu cred că este aşa. De mai bine de doi ani, trebuie modificate peste 40 de articole din cele două coduri, urmare a deciziilor CCR. În tot acest timp, Parlamentul nu şi-a găsit timp să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale de a pune legile în acord cu deciziile CCR, mai ales că trebuia respectat şi termenul legal ca modificările să se facă în 45 zile de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial. Şi atunci cum puteţi spune că a făcut Guvernul un abuz, cînd, de fapt, voi, parlamentarii, aţi făcut un abuz, nefăcînd la timp modificările legislative şi astfel nerespectînd legea? Tot aici intră fără drept de apel şi Nepotul lui Mihai Viteazul, zis şi Zorro”, a scris Băsescu, pe Facebook.

„Premisele unei dictaturi”

Pe același site de socializare, Ponta acuzase Guvernul că a modificat „pe șest” Codurile, fapt care creează premisele unei dictaturi, și a anunțat că va cere PSD să trântească modificările în Parlament: „Ca să fie clar: 1. Codurile au fost modificate de Guvern, nu de Parlament (cum prevede Constituția); 2. Modificările au apărut public după adoptare și nu în dezbatere, deci <>, cum lucrează << Guvernul Lui>> de obicei; 3. Din cele 150 de modificari multe restrâng sau anulează drepturi fundamentale ale omului într-o democrație reflectând încă o o dată faptul că <> gândește la fel cu ISIS!; 4. ONG- urile sorosiste și <> din presă care își rup hainele de pe ei doar când îndrăznește un deputat să se gândească să facă o propunere pentru a modifica un articol din Coduri - acum tac chitic!”

Și Tăriceanu a criticat modificările operate de Executiv. „Dacă un guvern politic, cu sprijin în Parlament, ar fi decis să adopte aceste măsuri prin ordonanță ar fi ieșit un scandal public uriaș (…) Această ordonanță ar trebui trântită în Parlament”, a declarat Tăriceanu.