Moartea copilului de opt ani, dispărut din Pecineaga, rămâne suspectă

Moartea copilului de opt ani, dispărut din Pecineaga, rămâne suspectă

Din păcate, cele mai sumbre presupuneri în legătură cu dispariţia lui Iulian Biţică, în vârstă de opt ani, din comuna Pecineaga, judeţul Constanţa s-au adeverit.

Vineri, la şapte zile de la data dispariţiei, trupul micuţului a fost descoperit în unul dintre cele două bazine pline cu dejecţii de la ferma de porci aflată lângă localitate.

Bazinele au fost golite de către pompieri. Trupul neînsufleţit însă a fost descoperit de către scafandrii civili, care au sărit în ajutorul colegilor militari, pentru că aceştia nu aveau costume corespunzătoare cu care să se scufunde în dejecţiile extrem de toxice.

 

Ne puteți urmări și pe Google News

Se ţese iarăşi o poveste cu mortul vinovat

Deja, imediat după descoperirea cadavrului, până nici măcar să fie identificat, s-a început ţeserea unei poveşti în care, ca de obicei, mortul este vinovat. S-a anunţat că trupul găsit de scafandri nu prezintă urme de violenţă. Ce mai urmează acum? Povestea care să închidă cazul, pentru că lumea este foarte ocupată cu alegerile, nu cu moartea unui micuţ de opt ani. Conform acestei variante, copilul s-a plimbat cu rolele, a ajuns în dreptul bazinelor cu dejecţii, a alunecat, a căzut în ele şi s-a înecat. Caz închis cu succes şi rost de o promovare, de ce nu, că tot s-a schimbat puterea şi este nevoie de oameni noi.

Numai că lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Moartea micuţului Iulian Biţică este una suspectă rău de tot şi tragedia în nici un caz nu trebuie închisă rapid cu verdictul: „A fost un accident nefericit”!

Cu atât mai mult cu cât în zonă, au mai existat dispariţii şi dosarele au fost închise la fel. Mortul este vinovat.

Şi ca povestea să nu fie chiar numai cu băiatul singur vinovat, mai riscă un dosar penal pentru omor din culpă şi proprietarul fermei de porci, pentru că nu a închis cu gard acele bazine puturoase şi nu a pus panouri de avertizare.

 

Rolele care încurcă închiderea dosarului

Am spus şi în relatarea de la faţa locului, din urmă cu câteva zile. Cheia cazului stă în acea pereche de role găsită pe câmp, la mai bine de doi kilometri de locul unde se află acele bazine.

Să reanalizăm elementele acestei chei a cazului. Casa tatălui lui Iulian Biţică este ultima de pe stradă. De la ea începe câmpul. Strada este asfaltată până în faţa casei, după care se continuă cu un drum denivelat prin câmp, ceva mai larg şi cu pietriş pe el, din care se ramifică drumuri de pământ.  Rolele au fost găsite la aproximativ doi kilometri şi jumătate pe marginea acestui drum mai larg. Descoperite a doua zi după dispariţie de către bunicul copilului din partea mamei naturale, care, spune el, trecea întâmplător cu motoreta pe acolo. Cum se face totuşi că acele role, deşi erau vizibile la marginea drumului, deşi pe acolo au trecut mai întâi căutătorii în „lanţ de trăgători”, cum se spune în termeni militari, nu au fost zărite de aceştia, ci abia a doua zi, de către bunic. Şi încă din mersul motoretei.

Alt copil dispărut în condiții ciudate

Să ne aducem aminte de celebrul caz „Vlăduţ”, petrecut tot în Dobrogea, în pădurea din jurul Mănăstirii Cocoş. Vlăduţ, tot un băieţel de vârsta lui Iulian, venit la iarbă verde cu mama şi cu un unchi, a dispărut. A fost căutat zile în şir. După mai multe săptămâni, trupul lui a fost descoperit într-o văioagă din pădure. S-a dat un verdict simplu şi cazul a fost închis. Copilul s-a rătăct prin pădure şi nu a rezistat frigului de peste noapte, aşa că a murit prin refrigerare. Numai că, oamenii care-l căutaseră cu pasul imediat după dispariţie, tot în lanţ de trăgători, trecuseră prin acea văioagă şi nu văzuseră nimic. Au dovedit cu un pachet gol de ţigări pe care l-au aruncat chiar acolo cât au stat să se odihnească şi au fumat câte o ţigară. În plus, nimeni nu a avut curiozitatea să cerceteze de ce micuţul, deşi încălţat în tenişi, avea tălpile ciorapilor murdare şi cu scame pe ele. Asta însemna că băiatul fusese ţinut undeva, fără încălţări. Undeva unde mersese cu ciorapii pe o scoarţă sau un covor. Nimeni nu a cercetat acele scame ca să le stabilească provenienţa.

De aceea trebuie o cercetare serioasă în cazul lui Iulian Biţică.

 

Întrebări esenţiale în legătură cu rolele

Prima întrebare este: De ce copilul a pleacat să se plimbe cu rolele pe un teren accidentat, impropriu pentru asta, dacă avea în faţa casei asfalt până la şoseaua principală? Cu atât mai mult cu cât niciodată nu plecase din jurul casei atunci când ieşea la joacă.

A doua întrebare este: De ce se descalţă de role? Dacă ar fi să urmăm firul poveştii cu accidentul nefericit, Iulian a mers pe drumul cu noroi, a parcurs cam doi kilometri şi ceva pe role, după care şi le-a scos din picioare şi a pornit în ciorapi, cale de încă vreo trei kilometri, până la bazinele unde s-a înecat. S-a spus că drumul care pleacă din faţa casei tatălui lui Iulian duce către acele bazine. Greşit. Drumul cu pietriş duce către o altă localitate. Din el se ramifică un drum de pământ, aproape impracticabil, care duce către bazine. Ei bine, aici mai este încă o problemă care trebuie explicată. Rolele au fost găsite dincolo de locul unde se desprinde din drumul mai mare, drumul care duce spre bazine. Adică, Iulian a mers prin pietriş, a trecut de intersecţie, s-o numim aşa, cam trei sute de metri, şi-a scos rolele, s-a întors şi a luat-o spre bazine. Sau, ca să nu se întoarcă, a luat-o drept peste câmp, deşi acolo este şi un şanţ.

Aşadar, cea de-a treia întrebare este: de ce rolele sunt dincolo de ramificaţia celor două drumuri, dacă micuţul avea de gând să meargă la bazine? De ce nu a mers direct pe drumul care duce la ele şi a mai înaintat pe drumul cu pietriş încă aproximativ  trei sute de metri?

 

Expertiza medico-legală este esenţială

După ce se va stabili identitatea cadavrului, care aproape sigur este al lui Iulian, medicul legist va avea un cuvânt extrem de greu de spus în economia dosarului.

Mai întâi trebuie stabilită cât mai exact posibil data şi ora morţii. Pentru că s-ar putea ca data morţii să nu coincidă cu cea a dispariţiei. În acest caz, copilul a stat undeva, ascuns de cineva. Cineva care apoi a scăpat de el, ori aruncându-l în bazin ori mai întâi ucigîndu-l şi apoi aruncându-l în bazin.

Apoi, trebuie stabilită cauza morţii. Dacă Iulian era viu atunci când a căzut în bazin, înseamnă că a murit înecat. În acest caz, ar trebui să aibă în plămâni o cantitate din lichidul în care s-a scufundat. Dacă nu are, atunci înseamnă că trupul a fost aruncat în bazin după ce Iulian Biţică a fost asasinat. Sau omorât din culpă, deşi este greu de crezut că a fost lovit de o maşină pe drumul acela aproape impracticabil, unde toată lumea merge foarte încet.

De asemena, extrem de important este să se stabilească eventualele leziuni la vedere sau interne. Ele pot spune dacă băiatul a fost lovit, schinghiuit, abuzat etc…

 

În bazinele ucigaşe nu se poate cădea aşa de uşor

Nu cred că există cititor care să nu fi văzut măcar o fotografie de la faţa locului, de la Pecineaga. Cele două bazine pline cu dejecţii, pentru că mai există încă trei care sunt goale, nu sunt ca nişte piscine, la nivelul solului, în care dacă nu eşti atent sau calci greşit poţi să cazi. Ci sunt înconjurate de un taluz de pământ înalt de peste patru metri, abrupt şi plin de bălării şi scaieţi care fac extrem de anevoioasă escaladarea. Să mai adăugăm că dejecţiile cu care sunt umplute duhnesc îngrozitor.

De ce Iulian să se fi plimbat cu rolele nu pe asfaltul neted din faţa casei, unde mergea de obicei, ci pe drumul impracticabil, după care să şi le fi dat jos şi, în ciorapi, să meargă câţiva kilometri, să escaladeze taluzul plin de mărăcini, ca să miroasă dejecţiile porcilor. Să fim serioşi.

Mai este un moment important care trebuie elucidat. Înainte să dispară, copilul a fost strigat de concubina tatălui să vină la masă. Iulian nu a vrut, deşi era prânzul. De ce nu a venit la masă băiatul?

Alte dispariţii neelucidate în Dobrogea

Am pomenit deja de cazul „Vlăduţ”, cu întrebările lui rămase fără răspuns. Dar tot în zonă, în comuna Viroaga, un băieţel mai mic decât Iulian, de numai doi ani, a dispărut de la marginea unui lan de porumb, unde fusese lăsat de părinţii veniţi la cules. După două zile, au fost descoperite nişte resturi de haine şi un pantof de sport. Cazul s-a închis cu o concluzie incredibilă: copilul a fost mâncat de şacali.

Să nu uităm şi de dispariţia cu cântec a profesoarei de la ASE, Luminiţa Călin, chiar de lângă un echipaj de poliţie din localitatea Crucea, judeţul Constanţa. După o jumătate de an au fost găsite nişte rămăşiţe umane în zonă. S-a concluzionat la fel. Femeia, fugită de lângă poliţişti fătă nici un motiv, cel puţin aşa pretind aceştia, a fost devorată de şacali.