Mii de unguri s-au adunat ieri în centrul oraşului pentru a manifesta faţă de modul în care autorităţile gestionează problema romilor.
Câteva mii de locuitori ai Budapestei au manifestat ieri după-amiază în faţa Ministerului Justiţiei, lângă Parlamentul Ungar, dar şi la Sport Arena, atât împotriva romilor, cât şi a premierului Gyurcsany. Manifestanţii au arborat vechile steaguri de luptă medievale şi însemne naţionaliste folosite pentru o scurtă perioadă în timpul regimului fascist. La ambele manifestaţii au fost mobilizate forţe de ordine impresionante, iar traficul a fost bulversat timp de câteva ore.
Peste 3.500 de oameni au strigat împotriva autorităţilor maghiare în apropierea parlamentului, iar alte câteva mii, preponderent extremişti şi suporteri, s-au adunat la Sport Arena pentru a cere rezolvarea „problemei ţigăneşti“, la îndemnul liderului partidului naţionalist, Gabor Vona, care a declarat: „Suntem sătui de infracţionalitatea ţigănească!“. „Dacă trebuie, murim“, a fost sloganul miilor de budapestani adunaţi ieri după-amiază lângă Parlamentul Ungar, la mitingul organizat de al doilea ziar maghiar, „Magyar Hirlap“.
Ambele manifestaţii au avut la bază nemulţumirile radicalilor maghiari legate de „guvernul care a permis ca tendinţele infracţionale ale unei etnii să-i facă pe oameni să se teamă să iasă din casă sau să-şi trimită copiii la şcoală, în clase mixte“.
Ziarul „Magyar Hirlap“, ridicat de boicot
Un tânăr naţionalist arborează mândru steagul Jobbik (Partidul de extremă dreapta). Lângă el este un bărbat în puterea vârstei. „Problema ţigănească atinge atât populaţia maghiară, care se aşază pe dreapta eşichierului politic, cât şi pe cei de stânga. În prezent, în Budapesta şi în ţară există o puternică opinie antiţigănească pe fondul infracţiunilor comise de aceştia. Sunt comunităţi rurale unde etnicii romi fură zilnic de la vecinii lor «albi», care au ajuns să-şi protejeze bunurile punând curent electric în garduri. Maşina mea a fost spartă şi vandalizată cel puţin o dată în fiecare an din 2005 încoace“, a declatat Lehel Kristaly, editor la „Magyar Hirlap“, ziarul fo losit ca portavoce a extremiştilor maghiari.
De altfel, premierul Gyurcsany le-a cerut tuturor autorităţilor statului şi companiilor de stat să renunţe la abonamentele la publicaţia respectivă şi nici să nu mai dea publicitate. Reacţia a venit ca urmare a faptului că ziarul „Magyar Hirlap“ a luat atitudine împotriva infracţionalităţii etniei rome. Atitudinea premierului nu a făcut însă decât să crească interesul cititorilor, numărul abonamentelor crescând cu 5.000, potrivit unor surse neoficiale.
Nemulţumirile mocnite ale maghiarilor vizavi de romi au răbufnit după asasinarea violentă a handbalistului român Marian Cozma. „Nu pot să numesc animalică crima de la Veszprem, pentru că stimez prea mult animalele ca să le compar cu ţiganii. Aştept o sancţiune exemplară“, ne-a declarat deputatul liberal Peter Gusztos. „Noi suntem ţigani buni, nu facem crime“
Sociologul János Ladányi atrage atenţia că „atitudinea antiţigănească a societăţii ungare a atins un nivel iraţional, încât există pericolul unui război civil, dacă nu va fi oprit procesul opoziţiei dintre societatea majoritară şi romi“. De altfel, o simplă incursiune în cartierele Budapestei şi se vede cu ochiul liber că oamenii se feresc să iasă după lăsarea întunericului în cartierele rău famate şi că nu uită niciodată să-şi închidă casele şi maşinile.
Cartiere precum „8“ sau „Chicago“ sunt considerate dintre cele mai periculoase, deşi se află în centrul Budapestei. Clădirile cu mai multe etaje sunt locuite de cetăţeni de etnie romă, care nu-şi plătesc între ţinerea pentru că nu au un loc de muncă. Astfel, veşnic sunt probleme cu debranşarea de la apă, căldură sau curent, povestesc vecinii care, de teama lor, refuză să-şi spună numele.
„Înainte dormeam cu poarta deschisă, acum nu mai avem curajul“, spune o bătrână din Budapesta. Isteria s-a cuibărit atât în sânul ungurilor autentici, cât şi în rândul unora dintre reprezentanţii etniei rome. Ieri-dimineaţă, la Ambasada României, Margit Şandor îşi înregistra copilul nou-născut ca având dublă cetăţenie. Femeia de etnie romă, care are rude în Banat, trăieşte la Budapesta de şapte ani şi spune că a ajuns să se teamă pentru viaţa ei şi a familiei sale. „Noi suntem gabori, suntem ţigani buni, nu facem crime. Dar pentru crimă, merită să moară cel care a făcut-o. Nu e bine însă că suntem luaţi la grămadă, că se spune că toţi ţiganii sunt criminali. Noi nu suntem aşa“, spune Margit. Femeia recunoaşte chiar că s-a gândit să vină pentru o vreme în România, măcar până se vor mai linişti lucrurile în Ungaria.
„Prejudecăţile legate de minoritatea romă pot fi uşor inflamate“
Presa maghiară s-a implicat activ în scandalul romilor, existând o diferenţă foarte clară între pu blicaţiile care le cer autorităţilor să rezolve cumva „problema ţigănească“ şi celelalte.
„Ceea ce reclamă drama handbalistului român ucis la Veszprem este faptul că un număr de prejudecăţi legate de minoritatea romă pot fi foarte uşor inflamate. Din câte ştiu, nici în Ungaria, nici în România, procentul infractorilor minoritari faţă de procentul infractorilor din rândul populaţiei majoritare nu este mai mare. Tocmai de aceea în toate ţările din fostul bloc comunist măsurile de educare şi proiectele speciale care să atenueze aceste prejudecăţi ar trebui intensificate. Pentru că provin din presă, cred că massmedia trebuie să opereze mult mai inteligent cu conceptele legate de orice minoritate şi să contribuie cu informaţii corecte la cunoaşterea reală a situaţiilor, pentru ca preju decăţile să nu prevaleze realităţii“, consideră Brânduş a Armanca, directorul Institutului Cultural Român la Budapesta.
Ungaria nu are statistici oficiale cu privire la numărul romilor. Pe pagina web a unui post de radio ţigănesc budapestan, Radio C, se spune că numărul etnicilor e situat undeva între 500.000 şi 700.000, la nivelul ţării, în timp ce numai în capitală trăiesc peste 100.000.
OPINIA ANALIŞTILOR
Un artificiu politic folosit înainte de alegeri
Sunt multe voci în Ungaria care consideră că problema ţigănească este, de fapt, un artificiu politic, menit să atragă voturile electoratului, atât la apropiatele alegeri europarlamentare, cât şi pentru cele generale, ce vor avea loc în luna mai 2010. Iar despre politizarea acestei situaţii vorbesc atât jurnaliştii, cât şi analiştii.
„Totul este politizat“
„Totul este politizat în Ungaria, dată fiind duşmănia între cele două mari forţe politice. Fiecare chestiune se politizează, până şi criminalitatea, iar asta apare tot mai evident în mass-media“, susţine Istvan Pataky, jurnalist la „Magyar Nemzet“.
Politologii trag un semnal de alarmă, spunând că, în ultimele zile, societatea maghiară pare să fi uitat de criza financiară pe care o traversează încă din 2006 şi vorbeşte numai despre romi şi lipsa siguranţei cetăţenilor pe stradă.
Analistul politic Agoston Samuel Mraz, director de cercetare la Institutul Nezopont este cât se poate de tranşant.
Ideologie redusă la o problemă etnică
„Problema celor cu rădăcini ţigăneşti a devenit cel mai important subiect în Ungaria, iar aceasta are doar conotaţii politice. Liberalii şi socialiştii, până nu de mult, şi-au format retorica pe discursul rasist-antirasist şi au respins cu fermitate ideea infrac ţionalităţii pe baze etice. Par tidul Jobbik, radical de dreapta, contrar perceptelor liberale şi socialiste, a introdus sintagma „infracţionalitate ţigănească“ pentru a-şi face publicitate, şi astfel şi-a redus ideologia la o problemă etnică. Însă chestiunea a fost rapid îmbrăţişată şi de celelalte partide. Viktor Orban, liderul celui mai mare partid de opoziţie, FIDS, a început clădirea celui de-al treilea model: infracţionalitatea colectivă. El spune că infracţionalitatea ţigănească nu există, dar că creşterea numărului infractorilor romi este o problemă serioasă“, subliniază Agoston Samuel Mraz. O reţea infracţională
Pe de altă parte, Dr. Szilveszter Póczik, specialist în criminologie la Institutul Naţional de Criminalistică, nu se fereşte să afirme ceea autorităţile maghiare nu au curajul să recunoască în mod public: ucigaşii românului Marian Cozma sunt romi.
„Sunt în măsură să susţin că erau ţigani şi că fac parte dintr-o reţea infracţională mai mare. Spun asta chiar dacă poliţia s-a referit întotdeauna la ei ca la cetăţeni maghiari“, explică specialistul. Póczik spune că ţiganii maghiari funcţionează ca o etnie şi că, din cauza imposibilităţii lor de a se integra în societate, criminalitatea atinge cote alarmante. „E o problemă similară în tot restul Europei. Ţiganii au un nivel educaţional foarte scăzut, de regulă se opresc după primele două-trei clase de şcolarizare. Romii muzicanţ i sunt bine integraţi, însă restul trăiesc în sărăcie şi comit infracţiuni, iar oamenii au ajuns să se teamă de ei pentru că au o energie criminală şi creează probleme pentru majoritatea populaţiei“, conchide Szilveszter Póczik.
Citiți și: