Mircea Marian: "Multa vreme am privit cu scepticism afirmatiile agresive ale presedintelui Romaniei la adresa rusilor. "
Aproape nu era interviu in care Basescu sa nu declare ca Marea Neagra nu mai trebuie sa fie un lac rusesc sau ca Gazprom are aceeasi misiune ca Armata Rosie.
Impresia mea era ca astfel de atacuri publice nu fac decat sa-i irite atat pe rusi, cat si pe cei de la Uniunea Europeana, in special pe francezii si germanii aflati in cautarea unui „parteneriat strategic” cu Putin.
Dar riscul cel mai mare ar fi fost ca Traian Basescu sa transfere aceasta tema in politica interna si sa o foloseasca pe post de sperietoare in viitoarea campanie electorala. In fond, cel putin doua sau trei alegeri s-au desfasurat pe fondul amenintarii ca ungurii ne vor fura Ardealul stramosesc. Ar fi destul de usor ca, acum, sa inlocuim Budapesta cu Moscova, iar in locul UDMR sa avem PNL-ul lui Patriciu si Tariceanu.
Recunosc, se pare ca m-am inselat. La mijlocul acestei luni, ministrii de externe din statele UE s-au intalnit in Portugalia, la Viana do Castelo, si au discutat cu o ingrijorare fara precedent despre problemele tot mai mari din relatia cu Rusia.
Suedia nu poate sa mai vanda lemn de fag, exporturile de pui din Italia au fost blocate, lituanienii se plang de numeroasele intreruperi ale alimentarii cu petrol, estonienilor li se aplica restrictii de calatorie, iar spaniolii tocmai au arestat un spion rus.
Cea mai mediatizata disputa este insa cea provocata de asasinarea, la Londra, a lui Alexander Litvinenko. Rusia refuza sa-l extradeze pe principalul suspect, care tocmai a anuntat ca va candida la viitoarele alegeri parlamentare.
Si Comisia Europeana este din ce in ce mai ingrijorata, in special de intentia Rusiei de a cumpara obiective strategice, precum conductele de gaz care strabat vestul continentului. Proiectul comisarului european pentru energie, Andris Piebalgs, de a obliga companiile energetice integrate - care detin atat productia de energie, cat si distributia - sa-si vanda retelele de alimentare cu gaz sau curent electric, vizeaza si blocarea politicilor expansioniste ale firmelor moscovite.
Rusii au in plan si achizitionarea Magyar Telecom, care detine companii subsidiare in Muntenegru si Macedonia. O astfel de achizitie le-ar permite sa controleze comunicatiile unei tari membre a NATO. Uniunea Europeana si-a schimbat tonul fata de Rusia si urmare a faptului ca Germania si Franta nu se mai afla sub conducerea lui Gerhard Schröder si, respectiv, Jacques Chirac.
Francezii, in special, au parut adesea indecisi in a stabili daca imperialismul american este mai rau decat autoritarismul rusesc. Situatia este insa diferita de cand Franta are un presedinte, pe Nicholas Sarkozy, care si-a petrecut vacanta in Statele Unite, pe malul Lacului Winnipesaukee si care asculta muzica la iPod. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, care a crescut in Republica Democrata Germana, sub ocupatia sovietica, a avut si ea dispute verbale cu Putin.
Bine, sa acceptam deci premisa ca Basescu a fost un vizionar (desi este foarte, foarte greu sa-l asociem cu o astfel de imagine) si a intuit din 2005 ca Rusia lui Putin este o primejdie. Problema este ce poate face o tara relativ neimportanta ca Romania intr-un conflict atat de mare.
In primul rand, faptul ca i-am adus pe militarii americani in baza de la Mihail Kogalniceanu constituie o garantie de securitate, care nu are de ce sa ne strice, chiar daca un razboi, in zona, pare cu totul improbabil.
In al doilea rand - si de fapt aceasta este cea mai importanta problema - Romania trebuie sa-si asigure securitatea energetica. In traducere libera, aceasta ar insemna ca, daca, intr-o iarna extrem de rece, rusii ne vor inchide robinetul cu gaze, populatia nu va fi in situatia de a muri de frig.
Vizita privata a presedintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, la Bucuresti, poate fi parte a unei solutii. Azerbaidjanul este un mare producator de petrol, iar recent a descoperit si importante campuri de gaz.
Este adevarat, regimul nu prea indeplineste standardele unei democratii occidentale, dar are relatii extrem de amicale cu americanii, dovada fiind si faptul ca ambasadorul SUA, Nicholas Taubman, a asistat la unul dintre momentele oficiale ale vizitei lui Aliyev la Bucuresti.
Ne poate deci proteja Basescu de politica tot mai agresiva a rusilor? Singur, cu siguranta nu. Dar stand in spatele „scutului protector” al americanilor si al Uniunii Europene, avem o sansa.