– Evenimentul zilei: Se consideră, în momentul de faţă, că şcoala nu mai pune accent pe creativitatea copilului…

– Ecaterina Andronescu: Cred că școala trebuie să fie mai creativă. După părerea mea, societatea merge înainte dacă are mai mulți oameni care produc idei. Ceea ce face diferența în cinetica evoluției unei societăți este ponderea oamenilor cu idei. Ai o idee să faci ceva în plus, atunci ai o șansă să mai crești puțin, să mai evoluezi. De aceea, noi ne propunem, prin noua organigramă, să găsim o formulă prin care să înființăm ceva care să se ocupe în special de creativitate. Există specialiști în țară care au această preocupare de foarte mulți ani. De exemplu, Şcoala de Creativitate de la Iași, care este recunoscută din acest punct de vedere. Să vedem cum vom modifica programele, pentru a interveni cu aceste elemente de creativitate. Este absolut necesar.

– În ultimii ani s-a tot vorbit de descentralizarea sistemului de învăţământ. Sunt utile Inspectoratele Şcolare Judeţene?

– În anul 2000, printr-o Ordonanță de Urgență, școlile au trecut la primării, la autoritățile locale. Școala este proprietatea primăriei, iar primăria are obligația să se ocupe de acea școală pentru a îndeplini standardele minimale pentru asigurarea formării copiilor. Cred că nu a fost un lucru rău. Dacă la început, mulți primari au considerat acest lucru ca pe o corvoadă, acum primarul știe că vin alegerile, iar părinții se uită ce a făcut el pentru școala aceea. Procesul de învățământ a rămas oarecum centralizat. Alte țări, de exemplu Germania, încearcă de câţiva ani să-şi centralizeze curriculum-ul, care acum este descentralizat pe Landuri. Au apărut atât de multe diferențe, încât este foarte greu să mai cupleze și să mai aibă o idee națională de școală și de conținut al școlii. De aceea cred că curriculumul, adică planurile de învățământ, programe, manuale, ar trebui să rămână centralizate. Inspectoratele Şcolare trebuie să rămână pentru ceea ce se cheamă inspecție școlară. Acest lucru ar trebui să îl facă cu prioritate. Am vorbit deja în câteva județe, care se văitau că au rezultate proaste în școli. Răspunsul meu a fost: în școla unde aveți acele rezultate, trebuie să vă duceți să vedeți cauza și să îi sprijiniți ca situaţia să se amelioreze. De exemplu, poetul Mihai Eminescu a fost inspector și avea în supraveghere județele Vaslui și Iași. Într-un an a inspectat de două ori cele 152 de școli care erau în cele două județe. Poate fi luată în considerare varianta ca inspectorii dintr-un județ să inspecteze într-un alt județ.

„Ca profesor, nu poți să te lași corupt”

– Există corupţie în obţinerea gradelor didactice?

– Când ești dascăl, în primul rând trebuie să înțelegi că trebuie să faci față unor rigori legate de educație. Nu poți să te lași corupt cu orice, nu poți să accepți nimic, pentru că ceea ce ai acceptat de la cineva a devenit în clipa următoare de notorietate publică. Tu, ca persoană, ți-ai pierdut onoarea. Dezavuez complet practicile legate de cadourile oferite de profesori către directori, inspectori, sau diferite mese, atunci când aceștia își susțin gradele didactice, iar cu ce pot le pun și stop.

– Care este stadiul Palatelor Copiilor? Ce se va întâmpla cu ele?

– În momentul de față, Palatele Copiilor sunt la Ministerul Educației. Acum suntem în discuție dacă să le transferăm la autoritățile locale sau nu. Prima mea reacție a fost să nu le dăm la autoritățile locale, pentru că nu aș vrea să pierdem activitățile care se desfășoară în acestea. Sunt mii de copii care fac tot felul de activități extracurriculare. Acum două săptămâni am fost la Constanța și am văzut Palatul Copiilor de acolo. Este o zonă absolut excepțională, are un spațiu absolut generos, dar este întro stare de paragină deplorabilă. Am vorbit cu președintele Consiliului Județean și cu primarul, iar aceasta poate fi o formulă rezonabilă: noi preluăm aceste patrimonii, le reabilităm, că avem resurse să facem acest lucru, dar nu schimbăm destinația activităților din ele, pentru că și școala este în patrimoniul Primăriei, dar primarul nu poate schimba destinația școlii decât cu avizul conform al ministrului educației. Nu ia avizul conform, e caz penal. Aceasta cred că e formula rezonabilă pentru Palatele Copiilor, cu excepția celui din București, care are cu totul o altă complexitate.

 

„Ca părinte, nu aș opta pentru școala acasă”

– Evenimentul zilei: Cum comentaţi situaţia liceului Şincai din Bucureşti?

– Ecaterina Andr onescu: Legat de cazul de la Liceul Șincai, săptămâna aceasta o să merg alături de secretarul de stat acolo, să vorbim cu toți profesorii și să îi aducem la masă alături de reprezentanţii primăriei. Școala trebuie să funcționeze, iar aceea nu este orice școală. Vreau să încerc să ameliorăm relația. Finanțarea de bază vine de la Ministerul Educației, iar cea complementară, legată de starea școlii, vine de la autoritățile locale. Ca acele resurse să ajungă la școală, iar aceasta să fie potrivită procesului de învățământ, trebuie să existe dialog între director și autoritatea locală. Nu cred că vreunul dintre ei trebuie să se considere stăpânul școlii. În acest moment suntem în vacanță. Neam confruntat cu această stare gripală. Mi-aș dori ca toți directorii să se ducă la primari și să le ceară resursele necesare și să facă în școală o dezinfecție. Este absolut necesar să am certitudinea că în școli, după o săptămână de vacanță, nu o luăm de la capăt cu starea gripală. Nu poți să faci lucrul acesta cu pumnul în masă. Dialogul este calea.

„Un regulament intern nu poate excede unui Ordin de ministru”

– Cine verifică dacă regulamentul şcolar încalcă regulemantul-cadru şi Statutul Elevului?

– Nu ministerul ar trebui să verifice regulamentele interne din unitățile de învățământ. Acest lucru este de competența Inspectoratelor Şcolare. Sper că toți directorii știu că un regulament nu poate excede unui Ordin de ministru, unei Hotărâri de Guvern sau unei Legi. Ca urmare, puterea normativă nu poate să fie mai mare decât celelalte norme de reglementare. Sper să intrăm în normal. Cred că foarte mulți părinți au semnat acele contracte cu şcolile fără să se uite peste ele, constatând ulterior încălcări grave ale acestora. Îi invit pe părinți să se uite cu atenţie la ce semnează.

– Mulţi părinţi ne-au semnalat faptul că ar dori sistemul de homeschooling în România. Va fi adoptat?

– Ca părinte nu aș fi optat niciodată pentru o asemenea variantă. Un copil devine un om mare și nu trăiește singur într-o casă. El trebuie să fie sociabil, trebuie să se integreze într-o societate. Școala îl învață să facă lucrul acesta. De exemplu, să ne uităm la copiii care vin pentru prima dată la grădiniță. Sunt disperați pentru că mediul lor era altul. Deodată, pare că acel mediu le-a fost luat. Dar după două-trei zile, copiii sunt foarte bine integrați. Socializarea se face în școală. Problema noastră este să îi învățăm în școală să stabilească niște relații firești și normale pentru ei. Să eliminăm violența.

– Cum ar trebui să-i pregăteacă şcoala pe elevi din punctul de vedere al normelor de comportament?

– Nu ai cum să înveți normele de comportament acasă mai bine decât la școală. Am vorbit acum două săptămâni cu Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pe tema orelor de religie. Am încercat să aduc în discuție acest set de valori morale pe care orice om trebuie să îl aibă în viață, și nu am primit un răspuns negativ, dimpotrivă. Acesta trebuie trasnferat prin orele de religie. Cele 10 porunci… ce sunt ele? Nu cred că este cineva, cu capacitățile complete, să nu înțeleagă că acele 10 porunci sunt foarte importante pentru orice om din viața lui. Ora de religie va fi ameliorată

– Ar trebui înlocuită ora de religie cu Istoria religiilor?

– Noi trebuie să avem respect mult față de istorie. Dacă ne uităm și ne întrebăm ce ne-a ținut pe noi aici, pe pământul ăsta, o oază de latinitate între slavi, şi dacă încercăm să răspundem la această întrebare, două lucruri sunt de netăgăduit: limba și biserica. Unde s-au dezvoltat primele școli? Prima școală menţionată în documente a apărut în 1020 în Banat. Era o școală teologică. Multă vreme școlile au fost numai teologice și s-au dezvoltat pe lângă biserici și mânăstiri. Chiar și școlile laice au apărut pe lângă biserici. Nu putem să nu respectăm chiar instituțiile care au însemnat ceva în istoria noastră. Sigur, dacă reușim ca din această disciplină să o ameliorăm, să o facem mai bună, lucrul acesta trebuie să îl facem.

– Despre educația de igienă și educația sexuală din şcoli, ce ne puteţi spune?

 – În mandatul meu din 2001-2003 a fost introdusă în programul de învățământ o disciplină opțională: Educația pentru sănătate. Aceasta intră în programa primei clase și se termină în clasa a 12-a.

– Exista chiar şi un proiect de lege în acest sens…

– Acest proiect a căzut în diferite comisii pentru că fixarea disciplinelor în planul cadru nu este de competența legii. Este de competența unui ordin de ministru. Nu putem să o ridicăm la nivel de lege și ca urmare nu va trece niciodată. Am avut nenumărate astfel de legi. – PNL-ul ar dori să schimbe Legea Educației Naționale, în sensul în care să existe obligatoriu admitere la Liceu și la Facultate…

– Examenul de admitere la facultate ține de autonomia universității. În ceea ce priveşte liceul, cei de clasa a 8-a au examen de evaluare cu două probe: matematică și limba română. 75% este nota Evaluării Naţionale şi 25%, media anilor de gimnaziu. Putem să scoatem integral media anilor de gimnaziu și atunci acest examen de evaluare poate să fie cel de intrare în clasa a 9-a sau în școlile profesionale. Prin sistemul de repartizare computerizată a Examenului de Evaluare Națională, niciodată vreun elev cu o notă mai mică nu a trecut înaintea unuia cu notă mai mare. Acest lucru nu aș vrea să îl schimbăm.

 

„Înainte erau 2%-3% profesori suplinitori, acum sunt 20%”

– Evenimentul zilei: Profesorii îşi plătesc participările la cursuri, conferinţe, activităţi de formare. Cum sprijină ministerul formarea continuă a cadrelor didactice?

– Ecaterina Andronescu: Pe viitor, nu vom mai întâlni această situaţie. În acest moment avem un proiect destul de important din bani europeni, care este dedicat formării profesorilor. Are, în conținutul lui, formarea a 55.000 de profesori, care vor deveni formatorii celorlalți, pentru că în sistem avem 218.000 de profesori. Ca urmare, vom forma noi formatori, care la rândul lor diseminează formarea către ceilalți. Va trebui, prin legea viitoare, să instituim un ciclu periodic de formare continuă. La un anumit număr de ani să treacă printr-un proces de formare, dar nu plătit de profesori.

– Promovarea bacalaureatului la liceele tehnologice se situează între 0 și 25%. Ce este de făcut?

– Ne gândim la introducerea unui Bacalaureat Tehnologic în viitoarea lege. După opinia mea, după ce vom adapta liceul tehnologic la piața muncii – care, de altfel, este mult schimbată față de ceea ce oferă astăzi liceele tehnologice – un asbolvent are două variante. Prima este varianta să opteze pentru BAC-ul național, pe care, dacă îl promovează, are calea deschisă spre universitate. A doua opţiune este BAC-ul tehnologic şi va intra pe piața muncii la nivel de calificare egal cu patru, acceptat în UE. Dar nu închidem sistemul. Dacă acest absolvent care a promovat bac-ul tehnologic vrea peste câțiva ani să meargă spre universitate, atunci se duce și susține BAC-ul Național. Bacul tehnologic va fi mai adaptat meseriei pe care o face. Personalizarea sistemului de învățământ

– Mai este sistemul de învăţământ politizat?

– Fiecare dintre noi suntem cetățeni, fiecare dintre noi avem opțiuni. Pot să îi restricționez opțiunea unui cetățean? Teoretic, nu. Am constatat acum că foarte multe instituții apolitice se exprimă politic extraordinar de serios și cu încercarea de a convinge foarte mulți oameni. Nu m-aș amesteca în libertatea de alegere a opțiunii politice a cetățenilor. Mi-aș dori să nu amestece niciodată școala în asemenea dispute. Eu, personal, sunt din 1996 în politică. În această perioadă am fost și decan, am fost și rector, dar niciodată nu am adus vreodată în școală o discuție despre politică. În mod cert, vreau o școală fără politică.

– Şcolile ar trebuie să fie şi ele autonome, pe sistemul din învăţământul universitar?

– Eu, personal, ca parlamentar, am susținut extraordinar de mult autonomia universităților. Dacă astăzi avem diferențe importante între învățământul preuniversitar și cel universitar, s-ar putea ca tocmai autonomia celui din urmă să fi contribuit esențial. Nu am făcut niciodată o astfel de analiză, dar cred că acest lucru a contat foarte mult. Mi-aș dori autonomia școlilor și mi-aș dori autonomia profesională. Ar fi bine ca, în fiecare insituţie de învăţământ, directorul să nu fie un mic dictator, decizând cui dă postul. Nu, postul se ocupă prin concurs după valoarea profesională a celui care se înscrie la concurs. Directorul este obligat să își ocupe toate posturile. Când plecasem ultima dată din funcția de ministru aveam 2%-3% profesori suplinitori, acum avem 20%, mult prea mult. Trebuie să încercăm să rezolvăm această problemă. Dacă vom reuși să rezolvăm proiectul de digitalizare, profesorul ar putea să-și facă lecția adaptată clasei. În felul acesta să răspundă în personalizarea sistemului de învățământ. Numai el poate ști cum ar trebui să își facă lecția înțeleasă de clasă și nu memorată. Profesorul ar putea să-și pregătească lecția pe laptop, a doua zi să o pună pe tablă, iar elevul să și-o ia pe tabletă, pentru ca lecția să fie adaptată la nivelul clasei respective. Este un vis pe care sper să îl duc la îndeplinire.

 

Cum se strică şcolile bune în opinia ministrului

– Evenimentul zilei: Școa la de circumscripție este o problemă sau o soluţie?

– Ecaterina Andronescu: Problema este că mulţi părinți își iau vize de flotant pentru a-și înscrie copilul într-o anumită școală. Școala românească este polarizată. Și atunci, părinții aleargă după școlile bune. Am constatat că, în acestea, la clasele mici, unde ar trebui să fie puțini elevi – legea limitează la maxim 25 elevi pe clasă – am ajuns să avem 32, 34 sau chiar 36 de elevi. Cum să se ocupe doamna învățătoare de 36 de copii, când ar putea să se ocupe de 25? Noi distrugem astfel școlile bune, multiplicând numărul de elevi în clasă. De aceea, o să le cer inspectorilor să nu accepte înscrierea a mai mult de 25 de elevi într-o clasă. Acum, în metodologie scrie că inspectorul poate decide să fie mai mulți elevi. Eu spun, însă, că pentru ciclul primar, nu contează numele școlii. Contează performanța doamnei învățătoare.

 

Te-ar putea interesa și: