Începând din ultima zi a anului trecut, 31.12.2015, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România(CNADNR) s-a lăsat, cu bună știință, absolut descoperită în fața unei perspective catastrofale pentru bugetul de stat: pierderea a 837.983.137,33 lei și 165.555.062,65 euro, adică a peste 350.000.000 euro, din pricina unui gol premeditat de reprezentare juridică la arbitrajele în care Compania este parte

Arbitrajele în care Compania este implicată au rolul de a soluționa litigiile dintre Companie și antreprenorii străini cărora li s-au încredințat lucrări la autostrăzile și drumurile din România, sau dintre Companie și consultanții străini contractați pentru supravegherea (dirigenția) lucrărilor. Arbitrajele tranșează litigii în care pretențiile antreprenorilor sau consultanților se ridică, de regulă, la sume cuprinse între sute de mii și zeci de milioane de euro. Pentru reprezentarea Companiei în astfel de cauze, așa cum este și firesc, CNADNR apelează la case de avocatură specializate în acest domeniu, iar acestea, din informațiile noastre, sunt mai puțin de zece la nivel național.

Standarde continentale, omorâte din fașă

Vom încerca, în continuare, să explicăm cum de s-a ajuns în această situație gravă, una care face ca bugetul de stat să piardă 350 de milioane de euro. Trebuie știut, în primul rând, că în România ar fi trebuit să funcționeze Programul Operațional Sectorial de Transport (POS T). Obiectivul general al POS T constă în promovarea, în România, a unui sistem de transport durabil, care să permită deplasarea rapidă, eficientă și în condiții de siguranță a persoanelor și bunurilor, servicii de un nivel corespunzător standardelor europene, la nivel național, în cadrul Europei, între și în cadrul regiunilor României.

Bani europeni pentru asistență juridică

Revenind la subiectul nostru de astăzi, tot dezastrul a plecat de la modul de derulare a acordurilor-cadru de servicii juridice finanțate din fonduri europene în beneficiul CNADNR. În cadrul programului general de asistență tehnică pentru beneficiarii POS T, CNADNR și CFR, în exercițiul 2007 – 2013, a fost alocată o finanțare de peste 34 milioane lei plus TVA, pentru fiecare din cei doi beneficiari, pentru asigurarea asistenței juridice necesare bunei gestionări a contractelor de execuție de lucrări, pe care urmau să le implementeze tot cu finanțare europeană. Documentele licitației publice, anuntul de atribuire și cele 6 contracte subsecvente atribuite în urma unor proceduri de reofertare tot pe bază de preț sunt publice și acceesibile pe internet pe pagina Ampost.ro.

Faptul că niciuna dintre instituțiile statului nu curmă jaful de la Companie arată că de această mină de aur nu se bucură doar șefii CNADNR

Acest program de asistență tehnică ar fi trebuit să fie activ încă de la momentul realizării documentațiilor de atribuire a contractelor de lucrări de infrastructură rutieră și de cale ferată. În bunul obicei autohton, acesta a fost lansat abia în aprilie 2012.

Scopului finanțării europene cu sume atât de consistente pentru servicii juridice este evident din argumentele Autorității de Management POS T (AM POS T) buna gestionare a contractelor, reprezentare în orice tip de litigiu, elaborarea unei baze de date care să centralizeze incidentele în derularea contractelor etc., accesibile și ele pe aceeași pagină de internet, Ampost.ro.

Amânarea, metodă de lucru a bugetarului român

Din multitudinea de documente pe care le deținem ne-a rezultat clar că funcționarii AM POS T, organizată inițial în cadrul Ministerului Transporturilor și ulterior transferată la Ministerul Fondurilor Europene, s-au opus cât au putut semnării contractelor de servicii juridice. Astfel, deși ofertele au fost depuse în 6 august 2012, evaluarea ofertelor a fost finalizată abia în data de 31 octombrie 2012. După comunicarea rezultatului procedurii din 31 octombrie 2012, timp de peste 1 an, autoritatea contractantă nu a semnat acordurile- cadru, limitându-se doar să solicite periodic prelungirea de către ofertanții câștigători a garanțiilor de participare. În 30 aprilie 2013, ofertanții câștigători au fost înștiințați că, deși au fost declarați câștigători în 31 octombrie 2012, procedura a fost până la urmă anulată în 30 aprilie 2013, deoarece direcția juridică a MT refuză să dea viza de legalitate necesară semnării acordurilor- cadru. Ofer tanții câștigători au decis să atace decizia MT de a anula procedura și au câștigat printr-o decizie definitivă și irevocabilă a Curții de Apel București din 14 august 2013. Cu toate că instanța a obligat autoritatea contractantă, MT, să semneze acordurile-cadru, aceasta în continuare a tergiversat semnarea. Până la urmă, acordurile – cadru au fost semnate în data de 4 decembrie 2013, însă au fost parțial puse în aplicare abia din iulie 2014.

CFR nici nu a vrut să audă!

Deși semnate în decembrie 2013, cele două acorduri-cadru nu au fost implementate imediat. În fapt, acordulcadru având drept beneficiar CFR nu a fost deloc implementat, din cauza refuzului CFR, iar din finanțarea nerambursabilă alocată CNADNR a fost accesat doar un sfert.

Finanțarea europeană a încetat la 31 decembrie 2015 atrăgând și încetarea mandatelor de reprezentare a CNADNR de către societățile de avocați. Conducerea CNADNR a refuzat semnarea unor noi mandate de reprezentare, în prezent fiind lipsită de apărare juridică de specialitate în mai multe arbitraje internaționale, deși are la dispoziție un instrument contractual valabil încheiat, anume acordul-cadru de servicii juridice finanțat din fondurile CNADNR, aplicabil în perioadele de timp în care Compania nu beneficiază de fonduri nerambursabile pentru contractarea de avocați. Iar fonduri europene nu vor fi disponibile prea curând, având în vedere că POS Transport din cadrul Ministerului Fondurilor Europene nu a întreprins nicio măsură în vederea asigurării finanțării de servicii juridice din fonduri nerambursabile pentru CNADNR în perioada 2014-2020.

Tergiversări cu tâlc

În perioadele în care nu a avut la dispoziție finanțare europeană, CNADNR a recurs constant la societăți specializate de avocați pentru reprezentarea în proceduri CAD (comisii de adjudecare a disputelor) și litigii arbitrale pe care le-a plătit din fonduri proprii.

Deși ar fi trebuit ca CNADNR să beneficieze de fonduri europene pentru plata consultanței și a reprezentării juridice, deoarece la mijlocul anului 2013 AM POS T continua să tergiverseze semnarea acordului-cadru menționat, a fost necesară organizarea unei proceduri pentru atribuirea unui acord-cadru de servicii juridice finanțat din fondurile CNADNR. În urma derulării procedurii de atribuire au fost declarate câștigătoare o serie de societăți de avocatură. Astfel, în intervalul mai 2013 – iunie 2014 au fost atribuite mai multe contracte subsecvente, având drept obiect proceduri CAD și arbitraje. Cum în iulie 2014 a putut, în sfârșit, să fie accesat acordul-cadru finanțat din fonduri europene, celălalt acord-cadru, cel finantat din fondurile CNADNR, a fost suspendat până la 31 decembrie 2015.

Deși termenul de suspendare a acordului-cadru a expirat începând cu 1 ianuarie 2016, iar mandatele de reprezentare în temeiul acordului-cadru finanțat din fonduri europene au expirat la 31 decembrie 2015, CNADNR nu a îndeplinit formalitățile necesare acordării de noi mandate de reprezentare. Astfel, în prezent, în zeci de dosare arbitrale, însumând peste 350 de milioane de euro, pretenții din partea constructorilor și consultanților, CNADNR nu este reprezentată de avocați specializați.

Motivele unui jaf de proporții colosale

Oricărui om de bunăcredință îi sunt imposibil de înțeles motivele pentru care o autoritate contractantă decide să se lase fără asistență juridică de specialitate în dosare arbitrale cu mize de multe sute de milioane de euro. Cu atât mai greu de înțeles, cu cât multe dintre aceste dosare sunt suficient de importante, încât să fie incluse în programele de asistență tehnică finanțate din fonduri europene.

Cea mai clară și tranșantă explicație nu poate fi decât faptul că șefii CNADNR, în marea lor majoritate, nu vor în ruptul capului să existe martori din afară la închierea contractelor pe care le semnează cu antreprenorii și consultanții străini și la modul lor de derulare. Defecțiunile apărute premeditat între aceste părți și stingerea lor sunt o mină de aur. Averile unor foști și actuali șefi ai CNADNR sunt o probă a afirmațiilor noastre. Faptul că niciuna dintre instituțiile statului nu curmă jaful de la Companie arată că de această mină de aur nu se bucură doar șefii CNADNR, ci toți cei care, de la nivel decizional în stat, chiar și prin neimplicare, tolerează jefuirea banului public.

Serviciul Român de Informații știe și l-a informat pe ministrul transporturilor!

Potrivit unei infomații furnizate de o sursă de încredere, care nu poate fi dezvăluită în actualul stadiu al anchetei noastre, Serviciul Român de Informații l-a avertizat în scris pe Dan Costescu, ministrul tehnocrat al Transporturilor, cu privire la dezastrul de la CNADNR și de la CFR, precum și cu privire la proporțiile pierderilor pe care Bugetul de Stat le va suporta, unele care se vor cifra, după informațiile noastre, la sume totale ce depășesc miliardul de euro. În scurt timp vom prezenta probe scrise cu privire la faptul că Dan Costescu, ministrul transporturilor, cunoaște exact proporțiile dezastrului pe care îl patronează.

O Notă Internă CNADNR dezvăluie dezastrul din Companie

Potrivit unui document intern al CNADNR, o Notă Internă elaborată în luna februarie a anului curent de către un department al Companiei care se ocupă cu urmărirea soluționării litigiilor arbitrale, și înaintată conducerii Companiei, „în acest moment, un număr de 32 de arbitraje se află în derulare, toate inițiate împotriva CNADNR S.A. de către antreprenori sau consultanți, iar valoarea acestor revendicari se ridică la 837.983.137,33 lei si 165.555.062,65 euro.”

O companie cu multe capete și interese

Aceeași Notă arată, în continuare: „În acest moment, peste 60% dintre arbitraje se derulează la ICC Paris și doar 40% în țară. Însă, în 40% dintre arbitrajele derulate în afara granițelor țării, nu există încheiate contracte de reprezentare juridică de aproximativ două luni, ca urmare a expirării contractelor subsecvente încheiate în baza acordului cadru nr. 51/4.12.2013 (derulat de Ministerul Fondurilor Europene). În acest sens, DSDC a întreprins începând cu luna octombrie 2015 demersuri pentru clarificarea și soluționarea acestei situații de fapt. Pană în acest moment, însă, nu s-a ajuns la un consens între direcțiile funcționale ale Companiei.

FOTO;Andrei Filipescu, directorul juridic al CNADNR. Un nume care apare în toate dosarele grele ale Companiei

Și ce dacă Legea spune altceva?

Referindu-ne la arbitrajele derulate în țară, dar și la cele pentru care nu există în acest moment contractate servicii de reprezentare juridică, punctăm faptul că în Regulamentul de Organizare si Funcționare al CNADNR SA, intrat în vigoare la data de 16.09.2015, fundamentat prin art. 187 din Codul Civil, art. 40 din Codul Muncii, art. 20, alin (3) din Statutul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. aprobat prin O.U.G. 84/2003 se statuează că Direcția Juridică are în responsabilitate asigurarea reprezentării CNADNR S.A. în fața instanțelor judecătorești interne, în cadrul litigiilor cu terțe persoane fizice și juridice, în scopul apărării intereselor CNADNR S.A. și, de asemenea, reprezentarea juridică, prin personal propriu, în fata instituțiilor internaționale cu activitate juridică, numai în situații excepționale, până la externalizarea serviciilor de reprezentare juridică.

Andrei Filipescu, directorul juridic, șef peste vid

Dată fiind situația vidului de reprezentare, a lipsei de implicare a directorului Direcției Juridice a CNADNR, Andrei Filipescu, și a ignorării consecințelor acestor arbitraje, ce vin ca urmare a derulării și urmăririi defectuoase din ultimii ani, în ceea ce priveste preluarea arbitrajelor în care Compania nu are contractate servicii de reprezentare juridică, dar și natura complexă a spețelor, vă adresăm, din nou, rugămintea de a discuta această problematică împreunăcucelelalte direcții funcționale ale CNADNR S.A., în vederea identificării soluției optime, căci managementul defectuos din ultimii ani al acestor spețe se va vedea în implicațiile majore asupra Bugetului de Stat.

FOTO: Din lipsă de spațiu, publicăm doar patru din cele 32 de arbitraje care vor costa statul român peste 350 de milioane de euro. Pe ultima coloană, sumele afl ate în niște dispute pe care CNADNR nu știe cum să le piardă

Situatia actualizată a arbitrajelor, cu mentiunea că, dată fiind această lipsă de coordonare între direcții, există posibilitatea ca anumite informații să nu fie conforme, este prezentată în tabelele ce urmează.”