Concluzia este că microbiomul intestinal poate influența severitatea și răspunsul imun al Covid-19. Acest studiu a fost efectuat în spitalele din Hong Kong pe 100 de pacienţi care aveau Covid-19 și pe 78 care nu aveau.

Dezechilibrele în tipul și volumul bacteriilor pot fi, de asemenea, implicate în „Covid lung”. Sintagma se referă la acea formă de Covid-19 care durează câteva săptămâni sau chiar luni.

Legătura dintre microbiomul intestinal şi Covid-19

Microbiomul intestinal reprezintă varietatea și volumul bacteriilor din intestin. Ele pot influența severitatea Covid-19, dar și amploarea răspunsului sistemului imunitar la infecție.

Cercetările au fost publicate online în revista Gut. Dezechilibrele în componența microbiomului pot fi, de asemenea, implicate în simptomele inflamatorii persistente, supranumite „Covid lung”.

Covid-19 este în primul rând o boală respiratorie, dar dovezile sugerează că și intestinul poate avea un rol. Studiul a fost bazat pe faptul că intestinul este cel mai mare organ imunologic din organism.

Totodată, se știe că microbii rezidenți ai acestuia influențează răspunsurile imune. Cercetătorii au dorit să afle dacă microbiomul intestinal poate afecta și răspunsul sistemului imunitar la infectarea cu Covid-19.

Cum au clasificat severitatea Covid-19

Pentru studiul legat de influenţa şi rolul microbiomului intestinal au fost recoltate probe de materii fecale. N-au lipsit nici analizele de sânge.

După efectuarea radiografiilor pulmonare, severitatea Covid-19 a fost clasificată ca fiind ușoară în absența pneumoniei. Severitatea a fost moderată când au fost detectate pneumonie cu febră și simptome ale căilor respiratorii.

Ea fost severă când pacienții au reuşit foarte greu să respire normal. Severitatea a fost critică dacă bolnavii au avut nevoie de ventilație mecanică sau au prezentat insuficiență de organ.

Ce s-a aflat după coprocultură

microbiomul intestinal
Ce rol joacă microbiomul intestinal în această pandemie de coronavirus?

Pentru a descrie microbiomul intestinal, 41 dintre pacienții cu Covid-19 au furnizat mai multe probe de scaun. Dintre aceştia, 27 au furnizat probe de scaun în serie până la 30 de zile după dispariţia virusului.

Analiza tuturor celor 274 de probe de scaun a arătat că alcătuirea microbiomului intestinal diferă semnificativ la pacienții cu și fără Covid-19. Şi asta s-a întâmplat indiferent dacă au fost tratați cu medicamente, inclusiv antibiotice.

Pacienții cu Covid-19 au prezentat un număr mai mare de specii Ruminococcus gnavus, cupluri Ruminococcus și specii Bacteroides dorei decât persoanele fără infecție.

Și au avut mai puține specii care pot influența răspunsul sistemului imunitar, cum ar fi Bifidobacterium adolescentis, Faecalibacterium prausnitzii și Eubacterium rectale.

Un număr mai mic de F. prausnitzii și Bifidobacterium bifidum au fost asociate în special cu severitatea infecției după luarea în considerare a utilizării antibioticelor și a vârstei pacientului.

Și numărul acestor bacterii a rămas scăzut în probele colectate până la 30 de zile după ce pacienții infectați au eliminat virusul din corpul lor.

Ce ar putea influența microbiomul intestinal

Infectarea cu Covid-19 determină sistemul imunitar să producă citokine inflamatorii ca răspuns. În unele cazuri, acest răspuns poate fi excesiv (furtuna de citokine). Asta  provoacă leziuni extinse ale țesuturilor, șoc septic și eșec multiorganic.

Analiza probelor de sânge a arătat că dezechilibrul microbian constatat la pacienții cu Covid-19 a fost, de asemenea, asociat cu niveluri crescute de citokine inflamatorii și markeri de sânge de deteriorare a țesuturilor, cum ar fi proteina C reactivă și anumite enzime.

Acest lucru sugerează că microbiomul intestinal ar putea influența răspunsul sistemului imunitar la infectarea cu Covid-19. De asemenea, cercetătorii spun că ar putea afecta inclusiv gravitatea și rezultatul bolii.

Pobleme de sănătate după Covid-19

„Având în vedere rapoartele conform cărora un subgrup de pacienți recuperați după Covid-19 prezintă simptome persistente cum ar fi oboseală, dispnee și dureri articulare, unele la peste 80 de zile de la apariția inițială a simptomelor, susținem că simbioza microbiomului intestinal ar putea contribui imunitatea după Covid-19”, se arată în studiul Universităţii Chineze din Hong Kong.

Universitatea Chineză din Hong Kong este o universitate publică de cercetare din Shatin, Hong Kong. Ea a fost înființată în 1963 datorită implicării Consiliului Legislativ din Hong Kong.

microbiomul intestinal
Rolurile microbiomului intestinal

Acesta este un studiu observațional și ca atare nu poate stabili cauza pentru care microbiomul intestinal variază foarte mult între diferite populații. Asta înseamnă că modificările observate în acest studiu s-ar putea să nu fie aplicabile altor pacienți cu Covid-19 din alte părți ale lumii.

Totuşi, studiul indică dovezi alarmante despre faptul că microbii intestinali sunt legați de bolile inflamatorii în interiorul și în afara intestinului.

„Consolidarea speciilor intestinale benefice epuizate de Covid-19 ar putea servi ca o cale nouă de atenuare a bolilor severe, subliniind importanța gestionării microbiotei intestinale a pacienților în timpul și după COVID-19”, au mai transmis cercetătorii din Hong Kong.

Referință: „Compoziția microbiotei intestinale reflectă severitatea bolii și răspunsurile imune disfuncționale la pacienții cu COVID-19” – ianuarie 2021, Gut

Mai multe informaţii despre microbiom.

sursa: scitechdaily.com