Oamenii au profitat atunci de deschiderea unui punct de frontieră cu Austria, cu ocazia unui „picninc paneuropean”, pentru a fugi în Europa de Vest.
Evenimentul, scrie AFP, a fost o breșă decisivă în Cortina de Fier, graniță ideologică apoi fizică, stabilită în Europa după cel de-al doilea Război Mondial între zona de influență sovietică în Est și țările din Vestul continentului, simbolizată de Zidul Berlinului.

La 30 de ani după dărâmarea acestei bariere a Războiului Rece, gestiunea frontierelor europene a generat în ultimii ani tensiuni reprezentate de posturile divergente ale Angelei Merkel și ale lui Viktor Orban, în plin val al refugiaților, în 2015. În timp ce Merkel a pledat inițial pentru o politică de azil generoasă față de refugiați, premierul maghiar a opus un refuz categoric imigrării, în numele apărării „valorilor creștine”.
După 2015, fermitatea în materie de politică migratorie s-a impus în sânul UE, ajutată și de participarea la guvernare a extremei drepte în mai multe țări, precum Italia și Austria.

Veterani ai politicii europene, Angela Merkel și Viktor Orban s-au întâlnit ultima dată în iulie anul trecut, cu ocazia unei deplasări a premierului maghiar la Berlin.
La Sopron, cei doi șefi de guvern vor participa la un serviciu religios ecumenic, înaintea unui dejun de lucru și unei conferințe de presă prevăzută la orele prânzului.

Atât Merkel cât și Orban au fost marcați de evenimentele din 1989 care au condus la căderea Zidului Berlinului.
Fiică de pastor din Germania de Est, Merkel a afișat în politică valorile libertății, justiției și statului de drept.
Pentru Viktor Orban, care a debutat pe scena politică ca disident liberal în 1989, căderea comunismului a marcat pentru Ungaria și pentru alte țări din Est recucerirea propriilor suveranității, noțiune asupra căreia Orban s-a arătat din ce în ce mai intransigent, sfârșind a fi acuzat de Bruxelles de „derive antidemocratice”.

Cu ocazia vizitei sale în Ungaria, cancelarul Germaniei a dat asigurări că țara sa va fi „mereu recunoscătoare” Ungariei pentru „contribuția sa la miracolul reunificării germane”.
Dincolo de divergențe politice. Berlin și Budapesta au interese economice directe, Germania fiind principalul partener economic al Ungariei, în special prin puternica implantare a constructorilor auto germani în această țară.

Te-ar putea interesa și: