Cancelarul german Angela Merkel a aplicat o lovitură dură şi neaşteptată proiectului gazoductului submarin strategic pentru Moscova, Nord Stream 2.

Angela Merkel cere Kremlinului să recunoscă rolul Ucrainei în tranzitul gazelor naturale ruse către Europa.

Acest anunţ are loc într-un context tot mai tensionat între Rusia şi Occident, din cauza conflictului în estul Ucrainei între separatişti proruşi şi forţe guvernamentale prooccidentale de la Kiev.

 

În cadrul Uniunii Europene (UE), cu Polonia în frunte, proiectul gazoductului Nord Stream 2 este foarte criticat, din cauza importanţei politico-economice pe care o are pentru Rusia. Conducta ar ocoli Ucraina, în prezent un loc tranzit esenţial pentru vânzarea gazelor ruse către Europa.

 

Berlinul a dat asigurări până acum că era vorba despre o infrastructură pur ”comercială” şi a ridicat, la sfârşitul lui martie, ultimele obstacole din calea construirii acestui gazoduct care leagă Rusia şi Germania prin Marea Baltică, în completare la Nord Stream 1.

După acordul de mediu prin care Autoritatea Maritimă din Germania-BSH a aprobat, în data de 27, martie construirea unei secţiuni de 31 de kilometri prin apele teritoriale ale ţării, se estima că, gazoductul Nord Stream 2, va dubla cantitatea de gaze livrate de Rusia Germaniei. Era un adevărat un plocon pentru Putin, care controlează deja o treime din gazele UE. Germania devine nodul strategic gazeifer al Rusiei.

La momentul respectiv, iniţiatorii proiectului Nord Stream 2 se aşteptau ca alte patru state situate pe traseul rutei gazoductului - Rusia, Finlanda, Suedia şi Danemarca - să emită în următoarele luni autorizaţiile necesare.

 Lucrările de construcţii vor fi realizate în 2018, aşa cum era planificat, a precizat operatorul proiectului, Nord Stream 2 AG. Aceasta este o companie subsidiară a gigantului rusesc GAZPROM, al cărei președinte este germanul Gerhard Schröder.

”Există de asemenea factori politici de luat în considerare”, a recunoscut până la urmă cancelarul Merkel, într-o conferinţă de presă comună, la Berlin, cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko.

”Un proiect fără claritate cu privire la rolul Ucrainei în tranzit nu este posibil”, subliniază Merkel

 

Anunţul neaşteptat al lui Merkel prevesteşte un nou contencios cu Moscova, în contextul în care tensiunile ruso-occidentale au continuat să crească. În afară de Ucraina, cele două tabere se opun în privinţa războiului din Siria şi a otrăvirii, la Londra, a unui fost agent dublu rus.

 

Cancelarul a recunoscut că proiectul gazoductului nu va schimba cu nimic importanta dependenţă a Europei de gazele naturale ruse.

 

Este aşadar vorba despre garantarea Kievului a drepturilor tranzitului terestru, plătit de Moscova, în contextul în care Rusia încearcă să scape de acest lucru.

 

Poroşenko acuză Rusia că impune o BLOCDĂ Ucrainei

 

Într-un interviu acordat cotidianului german Handelsblatt, Poroşenko a acuzat luni Rusia că vrea să impună o ”blocadă economică şi energetică” Ucrainei prin această conductă submarină.

 

”Proiectul nu are fundament economic”, a dat el asigurări, apreciind că Nord Stream 2 este un ”proiect politic finanţat de Rusia” şi că modernizarea reţelei transucrainene este posibilă la un preţ mai mic.

 

Lansat în 2005, pe timpul unor relaţii călduroase între Berlin şi Moscova, proiectul Nord Stream avea ca obiectiv să pună aprovizionarea cu gaze naturale a Europei la adăpost de conflictul în domeniul gazelor, în plină desfăşurare, între Moscova şi Kiev.

 

Nord Stream 1 a fost dat în folosinţă în 2011, iar Nord Stream 2 ar urma să dubleze capacitatea la 55 de miliarde de metri cubi, la sfârşitul lui 2019.

 

Însă şantierul celui de-al doilea gazoduct cristalizează tensiunile din cadrul UE, iar Comisia Europeană (CE) şi mai multe ţări din Europa de Est doresc să-şi reducă dependenţa faţă de gigantul rus Gazprom.

 

Consumul de gaze naturale ruse în Europa continuă să crească an de an, partea sa de piaţă reprezentând în 2017 35% în UE cu 28 de membri. În Germania, ea reprezintă 60%.

 

Rusia caută să CONSOLIDEZE dependenţa Europei

 

Gazoductul TurkStream vizează, astfel, să crească livrările către Turcia şi să o transforme într-o ţară de tranzit către sudul UE, tot pentru a ocoli Ucraina. Punerea lui în serviciu este prevăzută la sfârşitul lui 2019 de către Gazprom.

 

Ucraina şi Rusia s-au înfruntat deja în mai multe ”războaie ale gazelor naturale”, dintre care unele au perturbat puternic furnizarea rusă către mai multe ţări europene.

 

Tensiunile dintre cele două ţări s-au exacerbat la începutul lui 2014, odată cu răsturnarea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici de către ucraineni, antrenând anexarea rusă a Crimeei şi războiul în estul ţării.

 

În conferinţa lor de presă comună, Merkel şi Poroşenko au denunţat, de altfel, încă o dată, încălcări repetate ale armistiţiului în estul Ucrainei.

 

Berlinul şi Parisul sunt mediatori, însă acordurile de pace de la Minsk nu au condus niciodată la încetare durabilă a ostilităţilor.