"Nu mă votaţi!", aşa îi îndemna Nenea Spirache, din "Titanic Vals", pe alegătorii din urbea sa. Un clasic mesaj anticampanie care l-a făcut pe neaşteptatul candidat să câştige alegerile. Credeţi că un astfel de personaj ar scoate acum la vot mai mulţi români?
Sătui de promisiuni, de aceiaşi politicieni versaţi care vor să mai roadă încă patru ani din ciolanul puterii, i-ar convinge pe români un mesaj de tipul „Nu mă votaţi” să iasă la urne într-un număr mare? Din perioada interbelică şi până în noul mileniu, vremurile s-au schimbat, candidaţii s-au emancipat şi promisiunile lor sunt tot mai greu de înghiţit.
Cu toate acestea specialiştii contactaţi de evz.ro susţin că procentul celor care îşi vor exprima duminică dreptul de vot se va ridica la 50%.
„Este o mare dispută. Pentru că avem pentru prima dată alegeri parlamentare decalate de alegerile prezidenţiale. De obicei, la parlamentare, prezenţa este mai bună decât la alegerile locale. La localele din vară a fost de 50%. Dacă mergem pe modelul de până acum, prezenţa ar trebui să fie mai bună decât la locale, deci peste 50%”, ne-a explicat Cristian Pîrvulescu, preşedintele Pro Democraţia.
Însă, politologul Bogdan Teodorescu crede că prezenţa va fi mai mică decât cea înregistrate până în acest moment. „Şi cred că se va menţine şi diferenţa dintre rural şi urban, în sensul că ruralul va fi mai mare decât urbanul, probabil că în oraşele mari va fi cel mai mare absenteism”, a adăugat acesta. De aceeaşi părere este şi sociologul Mircea Kivu care mărturiseşte că nu mai este aceiaşi bucurie de a vota de acum 16 ani.
Vor fi câţiva factori care vor influenţa prezenţa la urne. Pe de o parte un nou sistem de vot care nu a avut parte de o campanie de informare din partea Guvernului, weekend-ul prelungit acordat de Executiv cu ocazia Zilei Naţionale, vremea nu va fi foarte frumoasă, în plus românii nu pot vota decât în colegiul în care au domiciliul stabil.
Pe lângă toate acestea, faptul că românii erau obişnuiţi ca o dată cu alegerile parlamentare să existe şi cele pentru preşedinţie ar putea încuraja absenteismului. „Lipsa candidaţilor la preşedinţie induce o mare incertitudine”, în opinia lui Pîrvulescu. „Prezidenţialele erau cele care personalizau campania, iar candidatul era cel care o monopoliza. Noi încă mai avem o politică la nivelul figurii de persoană, mai mult decât politica ideologiei”, precizează Teodorescu.
„Lipsa la vot le va schimba viaţa”
„Deşi pare un truism, prezenţa la vot e singura soluţie pe care o avem pentru a schimba ceva. Prezenţa sau absenţa la vot schimbă radical situaţia. Cei care nu se prezintă la vot, votează implicit, dar foarte puternic cu tendinţa dominantă, cu care s-ar putea să nu fie de acord. Lipsa lor la vot le va schimba viaţa”, susţine Cristian Pîrvulescu, precizând că votul cetăţenilor contează în crearea noului Guvern. Pentru că, până la urmă, va conta cum e guvernată România în timpul crizei şi acest lucru ne poate afecta pe fiecare dintre noi.
„Dacă va fi un guvern slab sau corupt, va fi şi vina noastră, a celor care nu ne-am prezentat la vot. Aşa cum va fi şi vina celor care s-au prezentat, dar nu au votat în cunoştinţă de cauză. Pentru că principalul avantaj al acestui vot este acela că putem evalua corect candidatul. Dacă e corupt, ar trebui să avem mare grijă dacă-l votăm sau nu. Ar trebui să-i ascultăm pe cei care ne spun că trebuie să votăm în cunoştinţă de cauză”, a adăugat preşedintele Pro Democraţia.
Însă, oamenii nu mai vin la vot pentru că nu cred că mai înseamnă ceva pentru ei. „Cei care vor venii la vot cred într-adevăr că votul lor contează, că este important pentru viaţa lor, pentru bunăstarea lor, pentru siguranţa lor, ca un candidat anume să iasă. Oamenii vin la vot ca să îşi rezolve o problemă, şi astfel încarcă omul politic cu conceptul de utilitate”, este de părere Bogdan Teodorescu.
Ce veţi vota?
În colegiile în care candidează persoane cu o notorietate mare se va vota persoana, în colegiile în care au o notorietate mică se va vota partidul, susţine atât politologul contactat de evz.ro, cât şi sociologul Mircea Kivu.
Pe de altă parte, Cristian Pîrvulescu ne-a mărturisit că ipoteza iniţială era că votul va fi 60% politic, 40% personalizat. „Acum, după începerea campaniei, am revăzut această ipoteză: peste 70% din vot va fi politic, restul, personalizat. Depinde foarte mult de disputa, care se va da în colegiile în care există candidaţi cu notorietate. Unde nu există, votul va fi în mai mare măsura politizat. În general, candidaţii importanţi ai partidului s-au dus în colegii în care votul este oarecum favorabil. Eu numesc aceste colegii „colegii prietenoase”. Un colegiu rural este foarte prietenos faţă de PSD, relativ prietenos faţă de PD-L şi deloc prietenos faţă de PNL”, a detaliat acesta.
„Din acest punct de vedere, candidaţii importanţi ai PNL candidează în colegiile prietenoase din oraş. La fel, pentru PD-L, Transilvania sau Bucureştiul sunt mai prietenoase decât Moldova sau Oltenia. Prin urmare, se vor concentra pe aceste zone. În schimb, adversarii lor vor încerca să evite pe cât posibil confruntarea, pentru că s-ar putea să piardă. Nici partidele nu-şi pot permite în momentul de faţă să sacrifice foarte mulţi tenori”, a amintit Pîrvulescu conceptul de candidaţi de carton pentru greii din politica românească pus în practică la alegerile parlamentare din acest an.
Promovarea este cea mai importantă
Campanis este foarte importantă ca să cunoşti candidaţii. Dar, pentru ca aceştia să aibă succes ar trebui să meargă pe reţeta dată de Bogdan Teodorescu: „Persoana trebuie să fie cunoscută, trebuie să aibă o poziţie bună în opinia publică şi trebuie să vorbească despre problemele care îi preocupă de cetăţeni şi despre soluţiile la acele probleme”.
Pe de altă parte, Cristian Pîrvulescu susţine că „notorietatea are o importanţă mare dacă nu există un contracandidat cu notorietate egală, pentru că notorietatea poate să se întoarcă împotriva candidatului dacă e negativă”.
Există însă o problemă asupra căreia a atras atenţia Asociaţia Pro Democraţia: cumpărarea voturilor. „De teamă că vor urma schimbări, mulţi sunt tentaţi să cumpere voturi, mai ales din zonele sărace, din periferiile colegiilor uninominale. Acolo unde oamenii n-au niciun fel de orientare politică şi unde votul se poate transforma într-o tranzacţie interesanta pentru ei. Acesta este, de fapt, preţul pe care-l plătim pentru subdezvoltare şi corupţie. Şi sper că proporţia voturilor cumpărate să nu fie importantă. Dar cazul Ştefăneşti ne-a avertizat deja că este o situaţie gravă”, aminteşte Pîrvulescu.
Parlamentarul devine un fel de primar
Cetăţeanul va vota în cabina de vot ceea ce ştie, probabil ca la primar, crede Teodorescu. „În mediul rural avem ori un vot politic, ori un vot de primar, în funcţie de cum a înţeles fiecare cetăţean şi despre cum s-a făcut campanie în fiecare colegiu”, a adăugat acesta.
„În spaţiul rural, există un primar care face parte dintr-un partid cu unul dintre candidaţi. Şi având acest sprijin au adus discursul în aceeaşi zonă de interes pe care a abordat-o şi primarul la rândul lui în campanie. Automat ei ar trebui să se raporteze la chestiuni de agendă. Dacă primarul a promis modernizarea unor regiuni sau asfaltarea unor şosele, aşa şi candidatul de la parlamentarea aduce în discuţie aceste probleme. Teoretic nu intră în atribuţiile sale, însă un deputat care se interesează de regiunea în care a fost ales are mai multe şanse de a depune un proiect în Parlament, decât un primar. Astfel, deputaţii au ajuns să fie un fel de primar de la Bucureşti”, explică Bogdan Teodorescu această teorie.
Te vei prezenta duminică la urne? Ce motive ai să votezi sau să nu votezi?
CITIŢI ŞI: