Fostul prim-ministru al României, Adrian Năstase, a comentat poziţia adoptată de ministul de externe, Teodor Meleşcanu, în relaţia cu ambasadorii străini.
În acelaşi timp, fostul om politic a criticat doi jurnalişti pentru convingerile lor.
"Dascălii poporului de la HotNews sunt supărati pe noul ministru de externe pentru pozitia verticală adoptată in relatia cu unii ambasadori străini. Intr-un articol intitulat „Cum provoaca Dragnea, Tariceanu si Grindeanu un razboi cu UE”, Cristian Pantazi si Dan Tapalaga, de la HotNews, afirmă:
„Dragnea, Tariceanu si Grindeanu au reusit intr-o luna de guvernare – spun cei doi indrumători , unindu-si fortele – sa indeparteze Romania de UE cum nu a facut-o nici o putere politica dupa 2005”. Cei doi, chiar impreună, nu reusesc să-si amintească cine a „apropiat” România de UE in perioada 2001-2004!). Neimportant. Iată insă fragmentul care mie mi s-a părut interesant. Oarecum pe linia a ceea ce spunea presedintele Iohannis in parlament. ” Să fim o natiune demnă”. Sau asa ceva:
„Umilirea diplomatilor occidentali:
– Sfidarea diplomatilor straini a inceput chiar din primele zile ale guvernarii. Ministrul Teodor Melescanu a avut, potrivit surselor HotNews.ro, o intalnire extrem de contondenta cu ambasadorul SUA, Hans Klemm. A urmat un avertisment public al lui Melescanu, care i-a cerut ambasadorului SUA – iarasi fara precedent – sa nu isi mai spuna public nemultumirile, ci sa le transmita la Ministerului de Externe.
– Tot Melescanu le-a cerut ministrilor sa nu mai discute cu ambasadorii straini de la Bucuresti fara acordul MAE (sursa)…”
E adevărat, probabil că, in notele primite de la ambasade, cei doi ziaristi români nu aveau si textele relevante din Conventia de la Viena, din 1961, cu privire la relatiile diplomatice, conventie ratificată de România in 1968. Imi fac o datorie patriotică din a le atrage atentia asupra lor:
„Art. 41 – 1. Fără prejudiciul privilegiilor si imunitătilor lor, toate persoanele care beneficiază de aceste privilegii si imunităti au datoria de a respecta legile si regulamentele statului acreditar. Ele au, de asemenea, datoria de a nu se amesteca în treburile interne ale acestui stat.
2. Toate problemele oficiale tratate cu statul acreditar, încredintate misiunii de către statul acreditant, trebuie să fie tratate cu Ministerul Afacerilor Externe al statului acreditar sau prin intermediul său, sau cu oricare alt minister asupra căruia se va fi convenit.”
E suficient de clar? Sau să adaug si traducerea in engleză?”, scrie Adrian Năstase pe blogul său.