Editura Evenimentul si Capital

Mega-Moscheea. Se pregăteşte islamizarea României? De către cine? (I) | VOCILE DREPTEI

Autor: | | 62 Comentarii | 6552 Vizualizari

Mega-moscheea (în continuarea articolului, MM) care ar urma să se construiască la Bucureşti, a provocat şi provoacă comentarii şi reacţii.

În general ele se referă la momentul prezent, la justificarea şi oportunitatea construirii ei, sau la reciprocitatea, care ar trebui să existe cu statul turc, pentru construirea la Istanbul a unui aşezământ orthodox cu numele Sf. Constantin Brâncoveanu. Se anunţă şi marşuri de protest.

În cele ce urmează, vă propun să privim subiectul MM dintr-o altă perspectivă: cea a viitorului şi să mă însoţiţi în încercarea de evaluare a probabilităţii unei alte ipoteze: Poate fi citită construirea MM ca un semnal al unui posibil plan de islamizare a României?

Pentru a răspunde vom avea în vedere cinci subiecte în derulare care ne furnizează date importante în răspunsul pe care îl vom da: 1. Fluxul masiv de refugiaţi din nordul Africii şi vestul Asiei. 2. Islamizarea profundă şi tot mai accelerată a statelor occidentale. 3. Decizia europeană de distribuire a refugiaţilor în toate statele UE. 4. Decizia guvernului României de primire a 2000 de refugiaţi. 5. Construirea unui monumental complex religios la Bucureşti, mediatizat ca fiind cea mai mare moschee din Europa. Mai înainte însă câteva comentarii despre dreptul inalienabil al statelor de a-şi stabili singure politica imigraţională.

Dreptul de veto faţă de imigranţie

Să presupunem că mâine 500 de milioane de săraci ai Chinei se decid să-şi părăsească ţara şi să se mute în Europa. Evident ar fi cea mai mare comunitate etnică a continentului care ar deveni practic chinezesc cu diverse minorităţi entice, fostele majorităţi şi minorităţi etnice din statele europene. Acelaşi lucru se întâmplă după cum am arătat aici, aici şi aici, în Europa de Vest, imigranţii pe cale de a deveni majoritari, sau care vor deţine puterea, peste circa 25-35 de ani, fiind musulmanii.

Mai nou, Comisia Europeană a decis ca sute de mii de refugiaţi (azi), milioane mâine să fie distribuiţi în ţările UE. Unele sunt decise, pe bună dreptate, să nu primească refugiaţi şi imigranţi ilegali en-gros. În altele, guvernele socialiste (accentuez acest fapt deosebit de important după cum veţi vedea la final), cum ar fi şi cel roman, au anunţat că primesc.

Se face mare tam-tam de latura umanitară. Ea există, nu poate fi negată. Dar poate ea justifica primirea de imigranţi în valuri masive? Rezolvă ea problema acolo de unde vin aceştia? Acum, după ce aproape tot nordul Africii şi Orientul Mijlociu sunt aruncate în haos, cu ajutorul neprecupeţit şi direct al Occidentului, primirea primilor refugiaţi (ceea ce deja s-a întâmplat) nu va face altceva decât ca numărul lor să crească în viitor.

Şi nu crează această primire alte probleme acolo unde se aşează refugiaţii? Poate Europa primi zeci de milioane de persoane dintr-o altă cultură, cu o altă religie, cu calificări slabe sau inexistente, cu o mare parte dintre ele radicalizate până la extrem? Suntem pregătiţi a le înmâna acestor imigranţi cheile localităţilor şi ţărilor noastre pentru ca noi, obosiţi şi plictisiţi, să ne ducem să ne culcăm în istorie?

Pentru cei care nu cred decât în propaganda activistă neo-marxistă a instituţiilor internaţionale şi a guvernelor naţionale, şi care pot spune că nu e vorba decât de nişte fantezii reacţionare, dincolo de argumentele pe care le găsiţi în sursele indicate mai sus, să nu uităm că astfel de schimburi de populaţie s-au mai petrecut în istorie. E adevărat, ca urmare a unor cuceriri armate. Continente întregi şi-au schimbat ocupanţii: America de nord, partial America Centrală şi de Sud, Australia. Indigenii din acestea au trecut în istorie, rămânând în cea mai mare parte doar nişte exponate vii într-o lume în care nu-şi găsesc rostul. Însăşi ceea ce numim noi astăzi Europa a trecut prin procese similare de mai multe ori în ultimii 8000 de ani. Dar cine ne asigură că peste 10, 15 sau 20 de ani impunerea non-europenilor nu se va face tot prin forţă? Chiar dacă e vorba şi numai de forţa votului?

A venit oare şi rândul europenilor de astăzi să iasă din scenă? Evoluţia fenomenelor, ne arată că în Vest acesta este procesul probabil să aibă loc. S-a decis undeva ca acelaşi lucru să se petreacă şi în Europa Centrală şi de Est? Ar trebui ca noi să acceptăm resemnaţi o astfel de schimbare de realitate? Sau să ne folosim dreptul inalienabil de a refuza? De ce să ne vindem noi viitorul pentru jocurile dubioase făcute de unii şi de alţii în fostele colonii, sute de ani înainte şi din nou în anii din urmă?

L-am auzit de Emil Hurezeanu şi pe alţii vorbind de nevoia de sânge proaspăt şi de mână de lucru de care şi noi avem nevoie. Prostii. Sângele acestora nu se va amesteca decât în mică măsură cu al băştinaşilor; mai curând se va amesteca tot cu al lor. Statistica arată că majoritatea familiilor mixte din Europa Occidentală dintre localnici şi imigranţi musulmani sunt cu soţ imigrant şi ele ajung să se identifice ca aparţinând culturii sosite şi nu celei băştinaşe (folosesc termenul cultură în sens mai larg de civilizaţie cu toate componentele ei).

Iar în ceea ce priveşte mâna de lucru, deja în statele europene şomajul, mai ales în rândul tinerilor veniţi sau provenind din familii imigrate este la cote alarmante. Un studiu al Organizației pentru Cooperare și Securitate Economică (OCDE), o prima analiză comparativă de acest fel la nivel internațional cu privire la imigranți și copiii lor, dat publicității joi 2 iulie 2015 la Paris, arată că în ţările Uniunii Europene și ale OCDE, sărăcia și supraaglomerarea locuințelor sunt mai ridicate printre imigranți. Copiii imigranților se confruntă în Uniunea Europeană cu discriminarea și cu o rată a șomajului mai ridicată cu 50% decât ceilalți tineri. În condițiile creșterii imigrației (cu peste 30% față de anul 2000) în statele menționate, guvernele trebuie să găsească soluții pentru mai buna integrare a acestor persoane, arată studiul. Adică ceea ce state ca Franţa sau Marea Britanie nu au reuşit în peste 100 de ani, în condiţiile unei imigraţii lente, vor reuşi acum cu una masivă?

Îar în loc de teorii cu împrospătarea sângelui, mai bine aruncăm înapoi în groapa de gunoi de unde au venit toate ideologiile LGBT-iste, lăsăm deoparte comoditatea mortificantă a bunăstării şi ne punem pe făcut copii.

În ceea ce ne priveşte pe noi românii, în loc de sânge proaspăt din alte zări, avem oricum varianta 100 % optimă de a încerca să-i aducem acasă pe ai noştri, pe cei plecaţi, în majoritate familii tinere cu copii. Să aşezăm lucrurile drept în ţara asta, nu sub acoperirea unor scuze idioate, înghiţite pe nemestecate, să continuăm tâlhărirea şi distrugerea ei, inclusiv prin importul de populaţie de pe alte continente.

O moschee, 17 moschei, 1000 de moschei. Unde ne sunt autorităţile? Ce face SRI-ul?

Pentru a face evaluarea propusă, să pornim de la câteva informaţii şi de la răspunsurile extrem de interesant şi pline de tâlcuri dintr-un interviu recent luat de HotNews muftiului Iusuf Murat.

“Credincioşii musulmani din România sunt în număr de circa 67.300, dintre care marea majoritate trăiesc în judeţul Constanţa, o parte în judeţul Tulcea, iar restul în diferite centre urbane ca: Bucureşti, Brăila, Galaţi, Călăraşi, Giurgiu, Olteniţa, Turnu Severin etc.” (Conform Secretariatul de stat pentru culte)

La nivelul anului 2013, în Bucureşti funcţionau ca lăcaşuri de rugăciune: Geamia din București (administrate de muftiat), Moscheea Ar Rahman din Crângași, administrată de Fundația Centrul Cultural Islamic Semiluna, Moscheea din Colentina Liga Islamică și Culturală din România, Moscheea din Fundeni Fundația de Servicii Islamice din România, Moscheea din “Timpuri Noi administrată de asociația Centrul Cultural Islamic Al Taqua, Centrul Cultural Islamic Islamul Azi, Centrul Ayas din București, Centrul Cultural Ierusalim (organizație palestiniană). În jurul fiecărui nucleu comunitar, constituit de moschee, funcționează un complex aparat compus din școală, spital, agent de protecție socială, animator artistic și cultural, sistem de întrajutorare. În București există un număr important de școli arabe, nu în mod determinat musulmane, dar care se adresează cererii comunității și în care se studiază și religie.

Să vedem acum ce ne spune muftiul:

Nadia Comaneci, DRAMA unei mamei campioane! Copilul ei a venit la ea si... Continuarea e sfasietoare!

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI