Creșterea de la o zi la alta a numărului persoanelor infectate cu noul Coronavirus îi îngrijorează pe medicii din linia intâi, care se află pe baricade încă de la declanșarea pandemiei.

Potrivit medicului, după ce a primit recent o secţie externă mobilă dotată pentru ATI, Spitalul „Victor Babeş" montează în aceste zile şi un cămin cu capacitatea de 100 de locuri, în curtea proprie, care va funcţiona ca secţie externă a spitalului pentru cei care au forme uşoare de boală, dar nu au posibilitatea să se izoleze la domiciliu.

„Ne confruntăm cu o altă problemă: dacă până acum, lumea (suspecţi, asimptomatici sau cazuri uşoare din valul post-relaxare, n.r.) spunea că vrea să plece acasă (pentru izolare, n.r.), acum este speriată de cei care fac boala şi nu mai vrea să plece acasă şi blochează spitalul. Legea ne cere că dacă astfel de pacienţi nu se pot izola acasă, spitalul trebuie să-i pună pe o zonă de izolare sau într-un spital-suport.

De aceea, am încercat să ne organizăm în acest sens. Este o problemă, pentru că a crescut foarte mult numărul de pacienţi depistaţi şi al cazurilor grave. Terapia Intensivă este plină, am primit recent o unitate mobilă ATI şi au început de săptămâna trecută să fie internaţi pacienţi şi aici, dar în curând va fi plină şi aceasta. În primul val, nu am avut şi cazuri de izolare, spitalul fiind doar pentru cazurile COVID confirmate", a detaliat Virgil Musta.

În sprijinul terapiei intensive a Spitalului „Victor Babeş" din Timişoara s-au alăturat şi cei de la Spitalul Judeţean şi de la Municipal. La secţia externă de la căminul de izolare vor veni să ajute medici rezidenţi sau medici de alte specialităţi din alte spitale din oraş, care vor supraveghea pacienţii sub coordonarea specialiştilor infecţionişti de la „Victor Babeş".

„Vârsta infectaţilor începe să scadă”

„Sunt şi semne de epuizare. Noi am considerat că anumiţi medici trebuie să intre în scurte concedii, pentru că altfel ne vom epuiza. Din păcate, lumea nu a înţeles că suntem şi noi oameni şi că avem şi noi nevoie de câteva zile de odihnă pe care tot mai puţini putem să le luăm. Am vindecat pacienţii (în primul val n.red.), iar acum o luăm de la capăt.

Din punct de vedere psihologic, nu este prea bine pentru noi, pentru că am depus eforturi şi am văzut că la un moment dat toate eforturile erau ale comunităţii, care a făcut un sacrificiu, iar datorită unora care acum, intenţionat sau nu, nu vor să respecte recomandările, am ajuns să o luăm de la capăt, într-o situaţie mult mai dificilă şi mai gravă decât am fost la începutul pandemiei", mărturiseşte dr. Virgil Musta.

Infecţionistul spune că la pacienţii din acest val al pandemiei COVID au mai apărut şi alte simptome faţă de cele ştiute la început, ca simptome respiratorii sau de viroză.

„La ora actuală, din cauza faptului că sunt foarte mulţi bolnavi, a crescut numărul celor care au forme medii şi severe, care necesită oxigen şi care chiar necesită internarea. Vârsta infectaţilor începe să scadă, pentru că sunt cei care nu respectă regula şi care îi îmbolnăvesc şi pe alţii. Bătrânii vin cu forme grave", menţionează dr. Musta.

Managerul Spitalului Judeţean Timişoara, Raul Pătraşcu, menţionează, pentru Agerpres, că la explozia cazurilor de coronavirus a contribuit nu atât de mult relaxarea precoce, cât "vidul legislativ, care a dus la scăderea armelor cu care putem lupta cu această boală, anumite hotărâri legislative care au dus la o anumită concepţie a populaţiei, propagarea în spaţiul public a unor mesaje vădit false sau care să înşele publicul, care i-a dus pe oameni să nu ia tratamentul, să plece din spital, să refuze internarea, iar acei cetăţeni care erau pozitivi, simptomatici sau asimptomatici au dus la o transmitere comunitară pronunţată".

Spitalul Judeţean Timişoara a fost primul din ţară care a creat circuite separate, cu filtre pentru cazurile COVID şi non-COVID, reuşind să ofere condiţii foarte bune pacienţilor suspecţi, pozitivi sau care s-au negativizat ulterior, dar şi bolnavilor cronici, însă legea nu mai permite acest lucru acum, pentru că asta ar presupune reducerea activităţii a două secţii.

Acum, toate cele 65 de paturi ale Secţiei ATI sunt ocupate, inclusiv de pacienţi cu patologii non-COVID din cinci judeţe.