Kazahii s-au impus ieri în faţa statului român în disputa privind datoriile Petromidiei, dând un pachet minoritar de acţiuni în loc de 516 milioane de euro.
În loc de bani la buget, prin recuperarea unei datorii de 516 milioane de euro, Ministerul Finanţelor Publice a primit ieri de la Rompetrol un pachet de acţiuni care valorează acum de două ori mai puţin.
Statul român, prin reprezentanţii săi, nu a putut să-şi impună drepturile în faţa Rompetrol, controlată de grupul kazah de stat KazMunaiGaz (KMG), care a decis că nu va plăti datoriile.
În schimb, a votat ieri, într-o adunare generală extraordinară, să convertească aceste datorii în acţiuni în favoarea Ministerului Finanţelor, care a primit astfel un pachet de 19,7 miliarde titluri, însemnând 44,69% din capitalul social al firmei.
La ultimul preţ de tranzacţionare pe Bursa de Valori Bucureşti al acţiunilor Rompetrol Rafinare, de 0,0601 lei/titlu, pachetul statului valorează 277,6 milioane euro.
Participaţia grupului Rompetrol, deţinută direct şi indirect, s-a redus de la 98,6% la 54,6% din companie.
Reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi cei ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) nu au avut ieri o poziţie oficială pe acest subiect. Potrivit unor surse din ANAF, kazahii sau văzut şi ieri la discuţii, după AGEA, cu o comisie formată din reprezentanţi ai statului, aşadar negocierile continuă.
De altfel, guvernanţii au declarat în repetate rânduri că vor banii de la Rompetrol, întrucât au nevoie de fonduri la buget.
Războiul declaraţiilor
Beneficiind de o lege interpretabilă, dată în 2003 de guvernul condus de Adrian Năstase, prin care datoriile Rompetrol au fost convertite în obligaţiuni, kazahii, care controlează Petromidia, au plătit doar 54 milioane de euro din suma totală de 570 milioane de euro.
În lipsa unei legi clare, autorităţile s-au angajat într-un război al declaraţiilor. Într-o vizită efectuată în Kazahstan în luna martie, preşedintele Traian Băsescu a declarat că societăţile care activează în România trebuie să-şi respecte angajamentele şi obligaţiile asumate.
Ulterior, la finele lunii mai, directorul financiar al Rompetrol, Dimitri Grigoriev, a declarat că datoria nu va putea fi plătită integral într-o singură tranşă, una dintre soluţii fiind restructurarea acesteia pe următorii trei-patru ani.
Băsescu şi-a înăsprit apoi discursul, declarând că dacă acţionarul majoritar al Rompetrol, grupul KazMunaiGaz, nu va plăti datoriile restante către stat, compania va fi executată silit.
Totodată, şi şeful ANAF, Sorin Blejnar, a declarat recent că va recurge la această măsură dacă statul nu îşi va recupera banii. De altfel, la mijlocul acestei luni, instituţia a pus sechestru pe o serie de active ale Rompetrol, fără a-i afecta activitatea curentă.
În ciuda acestor declaraţii, se pare că nici această măsură nu este la îndemâna statului. Preşedintele Comisiei de Buget, Finanţe, Bănci din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan, ne-a declarat că Fiscul nu poate aplica acest tip de tratament pentru nişte obligaţii comerciale ale Rompetrol, şi nu fiscale.
Executarea silită, ilegală
Să ne amintim, obligaţiile bugetare (TVA, accize etc.) de 2,17 miliarde lei ale Rompetrol Rafinare, deţinută atunci de Dinu Patriciu, au fost anulate în 2003. În locul lor, compania a emis obligaţiuni în favoarea Finanţelor, scadente pe 30 septembrie 2010.
"Fiscul nu are temei să pună gaj pentru neplata unor obligaţii comerciale. Dacă legea e interpretabilă, singura soluţie e să meargă în instanţă, să rezolve acest litigiu comercial. Statul e aici un jucător la fel ca celălalt acţionar", a explicat Viorel Ştefan. El a adăugat că, la o executare silită, va pierde în instanţă şi va plăti daune.
Totodată, parlamentarul a declarat că statul avea dreptul la un loc în Consiliul de Administraţie al Rompetrol Rafinare pe toată perioada cât compania avea aceste datorii din obligaţiuni. Cu toate astea, nu a uzat de acest drept, care îi permitea să participe la luarea deciziilor în companie.
Dinu Patriciu, care a cumpărat cu suma de 50 milioane dolari Petromidia de la stat în 2000, a vândut în 2007 grupul Rompetrol, ce deţinea şi rafinăria, la KMG cu circa 2 miliarde dolari.
"Că statul a jucat prost, îl priveşte şi va trebui să dea socoteală. Ar fi trebuit să fie activ în CA la Rompetrol.", VIOREL ŞTEFAN, preşedinte Comisie Buget din Camera Deputaţilor
MIZE ENERGETICE
Interese strategice comune în regiune
Când a vândut Rompetrolul companiei KMG, Dinu Patriciu a lăsat "strategic" problema datoriilor să se tranşeze, de fapt, între două state, România şi Kazahstan. Negocierile sunt delicate întrucât ambele ţări au interese comune, legate în special de resursele energetice.
Kazahstanul, o ţară bogată în hidrocarburi, vrea acces către vestul Europei, motiv pentru care a şi cumpărat Rompetrol, cu o rafinărie plasată strategic la Marea Neagră. De asemenea, este furnizor potenţial de gaze pentru Nabucco, proiect în care este implicată şi România.
De altfel, reprezentanţii companiei ne-au spus că negocierile cu statul român vor continua. "Ambele state au interese economice strategice convergente în regiune, din Europa de Sud-Est până la Marea Caspică, iar Rompetrol Rafinare este fundamentul construirii unui parteneriat real", au declarat reprezentanţii Rompetrol.