"Diferenţa dintre BMW şi Ural este simbolică: iată de ce comunismul n-a rezistat pe piaţa istoriei: nu era fiabil."
Mulţi dintre noi au auzit despre ele. Mai puţini le-au şi încercat. Părinţii şi bunicii noştri ştiu însă perfect ce le putea cilindreea. Acum au un statut ingrat, dar în România socialistă erau cândva un simbol al nonconformismului. Sunt motocicletele cărora comunitatea le spune simplu: „comuniste“.
Timp de o jumătate de secol, Estul Europei a fost izolat de restul lumii. Produsele „capitaliste“ nu erau agreate în ţările pe care ruşii le „eliberaseră“. Aşa au apărut celebrele „comuniste“, motocicletele pe care nu era bine să le iei, dacă nu te pricepeai temeinic la mecanică.
Principalii „jucători“ de pe piaţa socialistă erau germanii (fosta RDG), sovieticii şi cehii. După 1945, printre cele 25.000 de uzine cărate de ruşi în URSS, ca despăgubiri de război, se numărau şi modernele fabrici de motociclete. Nemţii au reconstruit însă cea mai puternică industrie moto din blocul comunist. Simson, fabrică înfiinţată în 1854 şi transportată în URSS în 1946, a fost refăcută de nemţi pentru a produce motociclete apreciate şi căutate, în blocul comunist, pentru fiabilitatea şi calitatea lor. De top în Est, motocicleta Simson a pierdut competiţia cu suratele vestice după 1989 şi a falimentat în 2002. MZ, o altă motocicletă din RDG, a fost de asemenea la un pas de faliment. Cehii aveau celebra „Jawa“. Companie de succes înaintea celui de-al Doilea Război Mondial (înfiinţată în 1929), Jawa a pierdut bătălia tehnologică. După 1990 a continuat să producă, dar acum e în pragul dispariţiei.
În sfârşit, sovieticii. Industria lor moto s-a bazat pe tehnologia germană. După 1945, au încercat şi mai abitir să copieze motocicletele nemţeşti. Aşa au apărut Ural, Dnepr, Minsk (IJ). Copii penibile ale legendarelor BMW-uri, motocicletele sovietice şi-au pierdut piaţa după prăbuşirea comunismului.
Dezastrul acestei industrii are şi o semnificaţie simbolică. Pentru cei care au uitat sau n-au apucat vremurile „de dinainte“, diferenţa dintre Ural şi BMW explică perfect de ce, între două sisteme antagoniste, cel scos de pe „piaţa istoriei“ a fost comunismul.