Măsurile guvernului italian nu îi sperie pe români

Succesul neaşteptat al Ligii Nordului din Italia la alegerile legislative din aprilie obligă guvernul de la Roma să ia în considerare cererile radicale pe care le are partidul lui Umberto Bossi împotriva emigranţilor.

În urma evenimentelor negative care au avut loc în ultimele săptămâni, există deja semne ale unei schimbări majore de atitudine a italienilor în privinţa cetăţenilor străini.

În cadrul unui miting electoral desfăşurat la Verona, liderul formaţiunii de extremă dreapta, Bossi, a afirmat că „dacă vom ajunge la guvernare, vom reface Legea Imigraţiei". Ministrul de interne din cabinetul Berlusconi, Roberto Maroni, membru al Ligii Nordului, a sugerat într-un interviu acordat cotidianului "Corriere della sera" că împotriva imigranţilor români ar putea fi luate măsuri specifice, în condiţiile în care săptămânile trecute au avut loc două violuri şi un dublu asasinat, doi dintre autori fiind români.

"Trebuie să găsim o soluţie pentru ei (nr. pentru români), cu o măsură ad-hoc, întrucât sunt membri UE", a declarat Maroni, reproşând fostului Guvernul condus de Prodi că nu a "impus barierele necesare" în ceea ce priveşte intrarea românilor în Italia după aderarea ţării noastre la UE, în ianuarie 2007.

Roberto Calderolli, un fost ministru din partea Ligii în timpul ultimului mandat al guvernului Berlusconi, cunoscut pentru atitudinea rasistă, a declarat că în decurs de două luni de la începerea activităţii noului guvern se va da un răspuns clar pe tema securităţii şi a imigraţiei ilegale, urmând ca un proiect de lege în acest sens să fie elaborat până la sfârşitul lunii mai. În faţa acestor “sperietori”, românii din Italia au o atitudine clară: cine munceşte cinstit şi respectă legea italiană nu are de ce să se teamă. Pe forumul siteului românesc Realitatea din Italia, câţiva români şi-au exprimat propriile opinii.

Iată câteva dintre declaraţii: Anya (din Torino): “Nu am nicio teamă de Bossi, atâta vreme cât muncesc legal, plătesc taxe statului italian, am o casă, nu un cort, diferenţiez gunoiul mai ceva ca un italian, banii pe care îi câştig aici în mare parte se întorc tot la italiani. Care e problema mea? Ar fi totuşi că vreau şi eu să mi se recunoască diploma, vreau ca banii pe care îi depun acum pentru pensie să-i pot lua cu mine când plec acasă”.

C.H. Cicortaş: ” Nu cred că statutul nostru se va înrăutăţi. Dacă ar fi aşa, ar însemna că suntem expuşi simplei oscilări politice sau că am fi asociaţi abuziv cu delincvenţii, ambele fiind motive de îngrijorare. Până una alta, legile comunitare nu pot fi încălcate uşor de viitorul guvern italian”.

M. Apopei, (din Rimini): ”Bossi nu ne poate face nimic. Atîta timp cât suntem în regulă, plătim taxe şi avem o rezidenţă (eu am şi copii la şcoală), nu ne poate trimite acasă. E o sperietoare falsă!”

Costel Adjudeanu, (din Torino): ”Bossi? păi eu personal nu cred că-i chiar negru în cerul gurii aşa cum se spune. Legea care a regularizat sute de mii de români se cheamă Bossi-Fini. Pe mine nu mă sperie unul care-ţi spune cum stau lucrurile, mă sperie unul care în aparenţă deschide larg uşa dialogului formal, dar dincolo de prag te duci în gol ca în casa liftului. Cred că aici trebuie să fie îngrijorarea nostră, adică la stânga eşicherului politic”.

Gina Dumitriu, (din Terni): “Prezenţa lui Bossi în guvern va determina câteva acţiuni antiemigraţioniste, ca să dea vânat proaspăt propriului electorat înfometat. Ceea ce mă îngrijorează mai mult este că se va folosi în mod excesiv şi teatral aceste acţiuni pentru a muta atenţia asupra problemelor urgente ale ţării”.

G.Gabriel, (din Ancona): ”Mi se rupe de Bossi. Plătesc taxe, sunt corect, am credit ipotecar aici şi împrumuturi. Copilul e la scoala, ce poate să-mi ia Bossi?Caii de la bicicletă sau datoriile din bancă. Altceva nu prea are!”

Toader Teodorescu, (din Veneţia): “Cunoscându-i pe italieni, mai ales pe cei din partea de Nord, personal cred că vor apare fără autori! Vor fi poate mai puţine, dar în mod cert vor fi! Ar cam fi cazul să ne unim toţi forţele şi să combatem şi noi fenomenul infracţional transfrontalier.”

Andi Rădiu