Ministrul Transporturilor Ioan Rus a evitat să răspundă la nivel concret, la întrebarea: câţi kilometri de drumuri naţionale, expres sau de autostrăzi vor fi construiţi cu bani de la Uniunea Europeană, în noul exercţiului financiar 2014-2020.
Şoselele de mare viteză trecute în master planul ministerului Transporturilor vor fi finanţate cu bani de la Uniunea Europeană, pentru tronsoanele de interes european, adică coridoarele de transport, şi cu bani de la bugetul statului, pentru drumurile naţionale sau şoselele expres care sunt doar de interes intern.
Ministrul Ioan Rus a declarat că bugetul alocat României pentru perioada 2014-2020, pentru construcţia de drumuri şi autostrăzi este cuprins între şase şi opt miliarde de euro. Rus a evitat să răspundă la nivel concret ce se va construi cu bani de la EU şi ce se va construi cu bani de la bugetul statului. "Exerciţiul financiar 2014-2020 va începe practic în 2016, deoarece noi mai avem de cheltuit o sumă mare de bani din exercţiul trecut. La suma de şase-opt miliarde de euro care ni se alocă, România trebuie să contribuie cu 15 la sută, adică peste un miliarde de euro. Noi aşteptăm până la finalul lunii noiembrie 2014 să vedem câţi bani ne rămân anual la bugetul statului din acciza suplimentară pe carburanţi. Abia după luna noiembrie ne putem face nişte calcule, atunci vom putea ştii dacă vorbim despre un miliard de euro sau de doar 500 de milioane de euro, pentru a vedea ce drumuri putem construi cu bani de labugetul de stat", a spus Rus.
Autostrada Transilvania finananţată din acciza pe motorină
Lucrările la Autostrada Transilvania, continuă pe un tronson de nouă kilometri cuprins între Gilău şi Nădăşel, fiind primul tronson de autostradă construit din acciza suplimentară la combustibili. Ioan Rus a declarat, vizavi de afirmaţiile făcute de Dorin Umbrărescu, patronul firmei Spedion UMB SRL, care construieşte tronsonul respectiv că plăţile nu pot fi făcute atunci când vor constructorii. "Sunt şi astfel de momente în viaţă. În general, toţi constructorii se plâng de astfel de probleme şi anume că plăţile nu sunt făcute când vor ei. Este un interval de timp, în care specialiştii Ministerului Transporturilor confirmă lucrările executate şi abia apoi se fac plăţile. Aşa este peste tot în lumea civilizată", a spus Rus, care a mai adăugat că în maxim două săptămâni va fi cunoscut constroctorul care va lucra pe tronsonuil de 60 de kilometri cuprins între Borş şi Suplacu de Barcău.
"Regele" asfaltului Dorinel Umbrărescu s-a plâns de faptul că a lucrat până acum doar pe banii lui şi că Ministerul Transporturilor nu a plătit niciun leu pentru lucrările executate.
O problemă gravă cu Moldova
Ministrul Transporturilor a explicat că una dintre principalele misiuni ale master planului de transport este scoaterea judeţelor din Moldova din zona de sărăcie în care se află. "Avem o problemă gravă cu tot ce înseamnă Moldova, dinamica de dezvoltare al judeţelor din Vestul ţării este mai mare decât a celor din Est, dacă nu facem nimic şi nu prioritizăm o legătură între Moldova şi Transilvania, judeţele de acolo se menţin la un nivel de dezvoltare scăzut şi cu probleme sociale mari. Este inadmisibil pentru un stat naţional. Această legătură se poate face prin autostrada Braşov – Bacău şi una pe deasupra care merge de la Iaşi şi se opreşte pe Autostrada Transilvania", a spus Rus.
În master planul de Transport, Moldova va fi legată de Transilvania cu două autostrăzi, una Bacău-Braşov care se va continua pe la Sibiu, pe coridodul patru european pânâ la Nădlac, şi alta de la Iaşi la Târgu Mureş, care se va continua pe la Cluj şi va ieşi din ţară pe la Borş.
Ioan Rus a mai afirmat că pentru moment nu există date concrete pentru începerea şi finalizarea noilor autostrăzi şi drumuri expres. "După ce acest master plan va fi aprobat de guvern se vor fixa şi termene concrete".