Americanii lucrează la scannerul care recunoaşte imaginile din creier.
Profesorul Jack Gallant, şeful unei echipe de cercetători ai Universităţii California - Berkeley, a reuşit să creeze o maşinărie capabilă a discerne ce imagini au în minte oamenii, relatează AFP. La baza echipamentului stă un „tomograf“ sofisticat, un aparat de imagerie prin rezonanţă magnetică funcţională (fMRI), utilizat în general pentru explorarea şi înţelegerea funcţionării creierului uman.
Gallant şi colegii săi s-au concentrat pe cortexul vizual, acea parte a creierului care reconstituie imaginile transmise de ochi. „Poligraful de imagini“ Experimentul a constat în examinarea cortexului a doi voluntari, şi ei parte a colectivului de cercetători, în încercarea de a identifica prin fMRI imaginile arătate aleator acestora. În prealabil, echipa a pregătit un model matematic de recunoaştere automată în baza diferenţelor de flux sangvin detectate în trei regiuni ale cortexului vizual.
Voluntarii au vizualizat 1.750 de imagini (arbori, flori, clădiri etc.), timp în care activitatea lor cerebrală a fost înregistrată. Apoi, voluntarilor le-au fost arătate seturi de câte 120 de imagini, în timp ce un program special încerca să deducă relaţia dintre imaginile naturale şi tiparele de activitate cerebrală înregistrate anterior.
Acurateţea programului a fost de 92% cu un voluntar şi 72% cu celălalt - mult peste valoarea la care predicţiile corecte ar fi fost pur întâmplătoare (sub 1%). Gallant a ţinut să sublinieze că studiul său, publicat în prestigioasa revistă „Nature“, vizează recunoaşterea, nu reconstrucţia imaginilor văzute de subiecţi. Reconstrucţia, pasul următor „În acest moment putem să determină m doar care imagine a fost văzută la un moment dat, atunci când respectiva imagine a fost extrasă dintr-un set mult mai mare de imagini deja cunoscute“, spune Gallant. „Nimeni nu poate rezolva în prezent reconstrucţia de imagini, deşi putem anticipa că multe dintre conceptele dezvoltate ca parte a studiului nostru vor fi, de asemenea, necesare în viitoarele eforturi vizând reconstrucţ ia imagistică“, a afirmat profesorul american. TENTAŢIE PENTRU SERVICIILE SECRETE Riscurile interceptării gândurilor Gallant este optimist, având convingerea că, în viitor, va fi posibilă şi reconstrucţia imaginilor din cortexul vizual - fie că este vorba de cele transmise de ochi, fie de imaginaţia vizuală a subiectului, inclusiv imaginile din vise. Pentru că tehnologia actuală ar implica fixarea oamenilor în scanner, el nu vede în această tehnologie o ameninţare la adresa intimităţii personale.
„Citirea unei minţi imprecise oferă doar informaţii înşelătoare. Din acest motiv, orice viitoare aplicaţie a acestei tehnologii în sistemul juridic va trebui făcută cu maximă precauţie“, spune Gallant. Conştient de posibilitatea folosirii metodei de către armată sau serviciile secrete, el a subliniat: „Nimeni nu ar trebui supus oricărei forme de citire a minţii involuntar, sub acoperire sau în absenţa unui consimţământ complet informat“.