Evenimentul Zilei > International > Măscăricii pe mâinile cărora ar putea ajunge Europa. Cei care vor dizolvarea Uniunii Europene dispun de fabuloase maşinării de propagandă care răspândesc ştiri mincionoase
Măscăricii pe mâinile cărora ar putea ajunge Europa. Cei care vor dizolvarea Uniunii Europene dispun de fabuloase maşinării de propagandă care răspândesc ştiri mincionoase

Măscăricii pe mâinile cărora ar putea ajunge Europa. Cei care vor dizolvarea Uniunii Europene dispun de fabuloase maşinării de propagandă care răspândesc ştiri mincionoase

Europa se clătină din nou după lovitura primită, în noaptea de duminică spre luni, în Italia unde referendumul de modificare a constituţiei propus de premierul Matteo Renzi a fost categoric respins de populaţie. Analiştii spun că rezultatele referendumului se înscriu în linia mişcărilor populiste şi anti-establishment care au început cu Brexitul şi au continuat cu victoria lui Donald Trump în Statele Unite. În viitor însă, lucrurile pot deveni şi mai complicate în condiţiile în care populiştii şi euroscepticii se bucură de susţinere în mai multe ţări membre.

Premierul italian a demisionat pentru că votul de duminică a reprezentat, totodată, şi un vot de încredere în guvernul democrat care nu a reuşit în ultimii doi ani să genereze creşterea economică rapidă dorită de naţiune, deşi politicile sale economice au scos peninsula din recesiune şi au dus la o creştere lentă a PIB-ului. Mai multe detalii AICI

Analiştii spun că rezultatele referendumului se înscriu practic în linia mişcărilor populiste care au început cu Brexitul şi au continuat cu victoria lui Donald Trump în Statele Unite.

Opozantul lui Renzi, comediantul Beppe Grillo, liderul Mişcării de Cinci Stele care se bucură de o popularitatea fabuloasă în Italia, a reuşit să-i convingă pe alegătorii italieni să voteze contra reformelor propuse de premier cerându-le să voteze “cu intestinul, nu cu creierul” şi să respingă moneda europeană.

Euroscepticii mai cred că în acest moment persectivele unui vot al italienilor în favoarea părăsirii monedei unice europene prind un contur tot mai clar.

Populiştii de la Mişcarea Cinci Stele (M5S) şi extremiştii de la Liga Nordului speră că acest referendum va însemna şi declanşarea unor alegeri legislative anticipate, extrem de improbabile din cauza legii electorale.

Extraordinara maşinărie de propagandă de care dispun populiştii

Pe lângă blogurile de partid și contul de de Facebook aferent, mașinăria de propagandă a M5S se bazează și pe o serie de site-uri de știri așa-zise independente.  Aceste site-uri îi atacă în mod constant pe adversarii Mișcării Cinci Stele, în special pe premierul Matteo Renzi. Unul dintre ele, TzeTze, are 1,2 milioane de fani pe Facebook.

Sub motto-ul „Adevărul pe care ei ni-l ascund” și altele similare, TzeTze și celelalte instrumente de propagandă răspândesc numeroase știri false, unele dintre ale având ca sursă site-uri deținute de statul rus, precum Sputnik.

Astfel, milioane de oameni sunt „informați” zilnic că Statele Unite îi finanțează pe traficanții de persoane care aduc în Italia migranți din Nordul Africii sau că Barack Obama vrea să îl înlăture de la putere pe Bashar al-Assad pentru a crea instabilitate în zonă și a bloca astfel accesul Chinei la resursele regioanale de hidrocarburi.

Riscurile acestui referendum sunt ridicate, întrucât respingerea reformelor constituţionale ar putea să genereze un blocaj politic şi să aducă formaţiunile populiste şi eurosceptice mai aproape de putere.

Presa italiană îl indică deja pe actualul ministru de Finanţe, Pier Carlo Padoan, drept favorit pentru a-i urma în funcţie lui Matteo Renzi, atât timp cât majoritatea parlamentară este menţinută de coaliţia Partidului Democrat.

Populiştii şi euroscepticii se bucură însă de susţinere în mai multe ţări membre UE şi surprizele din 2017 pot fi uriaşe în condiţiile în care şase eurosceptici ţintesc puterea în statele lor.

Franţa. 7 mai 2017. Lidera extremei drepte Marine Le Pen este pentru dizolvarea UE. Mai mult ca sigur didera extremei drepte va intra în cursa prezidenţială contra lui Francois Fillon. Nici acesta din urmă nu este cea mai fericită variantă pentru o Europă stabilă. “François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la Președinția Republicii, în scrutinul programat în aprilie și mai 2017, cu o platformă conservatoare, catolică şi austeră pe plan social, surprinzător de liberală pe plan economic (pentru tradiţia Franţei postbelice), naţionalistă, anti-imigraţionistă şi foarte puţin tolerantă (sau deloc) în planul multiculturalismului, respectiv cu o viziune explicită pro-Rusia în politica externă, un program care se pare că întruneşte două treimi din preferinţele alegătorilor de dreapta”, scrie profesorul Valentin Naumescu, doctor în ştiinţe poltice, pe platforma contributors.ro.

Olanda. 15 martie 2017. Euroscepticul  Geert Wilders, care a comparat Coranul cu Mein Kampf, este în prezent judecat pentru “incitare la ură rasială”, este umăr la umăr cu Partidul Liberal.

Serbia. Mai 2017. Ultranaţionalistul Vojislav Seselj este fondatorul partidului de extremă dreaptă – Partidul Radical Sârb. A fost judecat pentru crime împotriva umanităţii de Tribunalul de la Haga, dar a fost achitat în cele din urmă. În primăvara anului trecut, Seselj , 62 de ani, a incendiat în public, la Belgrad, drapelele NATO și Uniunii Europene.

Norvegia. 11 septembrie 2017. Liderul Partidului Progresului, Siv Jensen, o idolatrizează pe Margaret Thatcher şi se opune vehement imigraţiei. Este unul din cei mai vehemenţi critici a ceea ce el numeşte “islamizarea agresivă” a Europei

Germania. Septembrie-octombrie 2017. Alternativa pentru Germania, partid populist eurosceptic, este în acest moment pe locul trei în preferinţele nemţilor, mai ales datorită opoziţiei faţă de politica “uşilor deschise” a Angelei Merkel. Lidera Frauke Petry promite interzicerea vălului islamic.

“Nu de Angela Merkel mă tem, ci tocmai de faptul că Merkel e prea puţin pentru continuitatea Uniunii Europene. Chiar presupunând că ea va reuşi să mai câştige o dată toamna viitoare, nu avem garanţia că Uniunea Europeană poate rezista într-un singur punct de susţinere, sprijinindu-se cu alte cuvinte pe un singur pilon, oricât de tare ar fi acesta. Britanicii se pregătesc de plecare, francezii par că au pierdut hăţurile propriei societăţi, pe italieni îi cam ştim de ce sunt în stare. Un pod are nevoie de două picioare ca să reziste, iar o masă de cel puţin trei. Pe cele ale vecinilor din jurul României, de exemplu, v-aş propune să nu le numărăm şi să nu contăm pe ele, căci sunt de lut şi se pot uşor dizolva în vodka rusească. Mulţi se tem de o Germanie prea implicată în continuarea construcţiei europene. Eu nu de această versiune a Germaniei mă tem, nu de „linia Merkel”, nu de rolul de coordonator pe care a trebuit să şi-l asume Doamna Cancelar într-un context al bărbaţilor politici slabi, al politicilor moi şi neperformante derulate în alte capitale europene, al populismelor ieftine”, scrie domnul Naumescu pe contributors.ro.

Cehia. Octombrie 2017. Magnatul Andrej Babis susţine că are multe în comun cu Donald Trump, preşedintele ales al SUA, şi se opune caterogic primirii de migranţi pe teritoriul ţării sale. După criza financiară globală, mulți cehi au devenit din ce în ce dezamăgiti de Bruxelles. Mass-media cehă, care  înainte dadea dovada de o diversitate remarcabilă, este acum din ce în ce mai mult sub controlul magnaților. Deși situația de la Praga „nu este la fel de sumbra ca la Budapesta”, unde premierul ungar Viktor Orban „probabil ca și-a pierdut credința în sistemul democratic”, regresul instituțiilor democratice în Republica Cehă este alarmant. Se întâmplă toate acestea în acea parte a Europei care este tot mai vulnerabila la influența liderului rus Vladimir Putin, scria recent Foreign Policy.

În ceea ce priveşte viitorul Italiei, jurnaliştii France Presse, citaţi de Agerpres, scriu despre exitenţa a trei posibile scenarii, după respingerea prin referendum a reformelor constituţionale propuse de guvernarea Matteo Renzi.

1. Primul scenariu prespune că premierul demisionar rămâne la putere. Din punct de vedere teoretic, Matteo Renzi ar putea să devină din nou premier dacă câştigă votul de încredere în legislativ, fie alături de actuala sa coaliţie de guvernare sau împreună cu formaţiunea Forza Italia a lui Silvio Berlusconi.

Însă, Matteo Renzi a exclus această posibilitate în discursul de recunoaştere a eşecului înregistrat la referendum de tabăra „DA”. 

„Experienţa guvernării se încheie aici pentru mine”, a declarat premierul demisionar al Italiei.

De asemenea, respingerea reformelor constituţionale cu un avans de aproape 20% pentru tabăra „NU” îndepărtează extrem de mult posibilitatea întoarcerii lui Renzi.

2. Învestirea unui executiv tehnocrat este prezentată drept cea mai probabilă variantă de către presa italiană.

Preşedintele Sergio Mattarella are puterea de a învesti orice premier care se bucură de susţinerea actualei majorităţi parlamentare.

Presa italiană a lansat deja o listă de posibile nume pentru premieri tehnocraţi, printre care se numără actualul ministru de Finanţe, Pier Carlo Padoan, sau preşedintele Senatului, Pietro Grasso.

Însă, executivul tehnocrat va avea sarcina grea de a trece bugetul pentru anul viitor prin legislativ şi de a modifica legea electorală înainte de următoarele alegeri.

Parlamentul îşi încheie actualul mandat abia în februarie 2018.

3. Un alt scenariu popular este reprezentat de dizolvarea imediată a legislativului şi declanşarea unor alegeri anticipate.

Însă, recenta amendare a legii electorale a fost realizată pentru ca formaţiunea care a câştigat alegerile parlamentare să aibă majoritate în Camera Deputaţilor.

Eşecul reformelor constituţionale înseamnă că realizarea unei alte majorităţi parlamentare este imposibilă din cauza balansului de putere dintre Camera Deputaţilor şi Senat.

Populiştii de la Mişcarea Cinci Stele conduse de au cerut organizarea unor alegeri anticipate în următoarea săptămână şi cred că legea electorală poate să fie modificată pentru ca Senatul să se alinieze cu majoritatea din Camera Deputaţilor.

Însă, cele mai multe formaţiuni politice se opun unei asemenea amendări, pentru a evita o victorie a populiştilor.

(Surse: BBC, Daily Mail, Agepres)

 

Publicat in categoriile: International
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: