Mary Grant Rosetti - cum a ajuns o scoțiancă, „tiparul” de frumusețe al româncelor? Celebra soție a revoluționarului C.A.Rosetti a lăsat lucruri mari României, intrate în memoria colectivă
Mary Grant Rosetti - cum a ajuns o scoțiancă, „tiparul” de frumusețe al româncelor? Celebra soție a revoluționarului C.A.Rosetti a lăsat lucruri mari României, intrate în memoria colectivă
Cu toții am admirat potretul ”România revoluționară”, pictat de către poetul C.D. Rosenthal. O tânără șatenă, îmbrăcată în port popular, cu ie tradițională, păr lung și negru. Am zice că pictorul a surprins frumusețea tipică a unei românce. Totuși, modelul pictat de C.D. Rosenthal nu este al unei românce propriu-zise ci al unei femei europene, devenită româncă prin căsătoria cu un român.
Cine a fost Mary Grant Rosetti?
Este vorba despre scoțianca-franțuzoiacă Mary Grant, născută în Guernsey, Marea Britanie, în anul 1819. Tatăl ei era scoțianul Edward Grant iar mama era franțuzoaica Marie Levasseur. Mary Grant a copilărit în Franța, în splendida regiune Provence. Prin intermediul fratelui său, Effigham Grant (născut în 1821, în 1837, deci la 16 ani el a devenit omul de încredere al consulului general britanic, scoțianul Robert Gimour Colquhoun n.a.) angajat secretar al consulului general britanic, la București, ea l-a cunoscut pe C.A. Rosetti, pe care l-a iubit și căruia îi va deveni soție în 1847.
Să menționăm și faptul că ea a devenit, și asta manualele de istorie nu o amintesc aproape deloc, înainte de căsătoria cu pașoptistul C.A. Rosetti guvernanta copiilor colonelului Ioan Odobescu, ofițerul care a încercat alături de Ioan Solomon arestarea guvernului provizoriu în iunie 1848 la București. Așadar, prin relațiile sale, ea putea anticipa mișcprile acestui loialist, fapt ce nu putea decât să ajute Revoluția. Punând în ecuație și intervenția Anei Ipătescu în vara lui 1848, putem vedea că pașoptiștii își cunoșteau bine dușmanii, din interior.
Emblema revoluției pașoptiste
Din 1847, numele său s-a împletit cu revolția pașoptistă a cărei emblemă a devenit, grație pictorului C.D.Rosenthal, care a folosit-o drept model în anul 1850, pictând ”România Revoluționară” și ”România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății”.
Fiica lor Sophia a primit și numele Libertatea. În momentul în care pașoptiștii au fost arestați, în septembrie 1848, la îmbarcarea pe caicul turcesc, spre Serbia, Mary Grant, deghizată în țărancă, și-a sărutat soțul la despărțire, însă, ca o revoluționară autentică i-a strecurat în timpul sărutului și o notiță în care arestații știau cine îi va aștepta ca să scape din arest, pentru ca apoi să fugă în Ardeal, ajutați și de consulul britanic. Au urmat ani grei de exil, care au întprit căsnicia celor doi. Maria Rosetti a publicat articole în presa franceză
Jurnalista-pionier Mary Grant Rosetti
Pașoptistul C.A. Rosetti a fost un om politic, revoluționar și publicist redutabil. El a creat ”Românul”, ziar național, unde Mary Grant, devenită Maria Rosetti a devenit redactor, din 1857. Așadar, Mary Grant/Maria Rosetti este prima jurnalistă din România. Ea a înființat publicația ”Mama și copilul” (1865-1866), unde a publicat articole despre modul în care trebuie îngrijiți și crescuți copiii, imediat după naștere, despre cum trebuie să se îngrijească femeile în timpul sarcinii, în perioada de după sarcină și cum este necesar să își educe urmașii pentru a-i transforma apoi în oameni maturi responsabili.
În anii Războiului de Independență, a lăsat deoparte pana, pentru a înființa ”Comitetul Femeilor”, cu scopul de a face subscripții spre ajutorarea Armatei Române și a spitalelor de campanie. Unul dintre acestea a fost condus, în sudul Dunării chiar de către Maria Rosetti.
Maria Rosetti a decedat în data de 14 februarie 1893 la București. Fratele ei s-a naturalizat în România, s-a înrudit cu urmașii lui Dinicu Golescu, moștenind mari proprietăți în București, în zona Podului Grant de astăzi, lângă Giulești, la a cărui construcție a participat unul din urmașii direcți ai lui Effingham Grant, Robert Effingham Grant, de profesie inginer. Zona s-a aflat în proprietatea lui Effingham Grant, care în 1863 a înființat o turnătorie, iar în anul următor o fabrică de tutun.
Dacă azi trecem pe Podul Grant, mergem la shopping la Orhideea Mall (strada se numește așa de la o seră de orhidee construită acolo, pe un teren divizat din moșia lui Dinicu Golescu, aceasta cuprinzând tot terenul de la Orhideea, cu Bulevardul Dinicu Golescu, locul unde azi e Gara de Nord și până la intersecția cu Strada Mircea Vulcănescu în București) sau auzim de cartierul Regie (aici, fabrica fiind sub ordinele Regiei Monopolurilor Tutunului și Alcoolului, Mary Grant a dat teren de case muncitorilor, a creat un fel de grădiniță pentru copiii muncitoarelor, pe acel loc fiind azi Cartierul Regie), este și munca Mariei Grant Rosetti în aceste locuri ale memoriei.
Sursa foto: Adevărul