Evenimentul Zilei > Social > Pe cand Marte era planeta Albastra: fluvii bogate acum un miliard de ani
Pe cand Marte era planeta Albastra: fluvii bogate acum un miliard de ani

Pe cand Marte era planeta Albastra: fluvii bogate acum un miliard de ani

Acum circa un miliard de ani planeta Marte nu era nicidecum rosie ci... albastra. Datele obtinute cu Marsis, radarul de la bordul sondei spatiale Mars Express, arata cum ca in trecut planeta era acoperita cu apa. Ramane un mister unde a disparut apa si de ce la ora actuala planeta este uscata.

Marte este o planeta asemanatoare cu Pamantul, fiind insa mai mica decat acesta si cu o atmosfera extrem de rarefiata. Planeta Rosie pare lipsita de viata – cel putin pana in prezent nu au fost gasite urme ale acesteia care sa fie confirmate si recunoscute de catre intreaga comunitate stiintifica. A existat insa in trecut viata pe aceasta planeta, sora cu a noastra? Greu de spus. Un pas important ar fi existenta apei – care pe Pamant sta la baza vietii. Un studiu efectuat anul trecut de catre un grup de cercetatori italieni, folosind date obtinute cu radarul Marsis, arata cum ca sub calota de gheata de la Polul Sud al lui Marte ar exista un lac cu apa lichida.
Marsis (Mars Advanced Radar for Subsurface and Ionosphere Sounding) este un radar inovativ amplasat la bordul sondei Mars Express care orbiteaza in jurul lui Marte. Radarul trimite o serie de impulsuri de frecvență medie (1,5 – 5,5 MHz) pe planetă și este construit asftel incat să funcționeze până la o altitudine de 1200 km. O parte din impulsuri sunt reflectate de suprafață, iar o alta parte pătrunde în subsol și este reflectată de elementele continute in acesta.  Sonda receptioneaza impulsurile reflectate din subsol și in urma analizei acestora determină compoziția subsolului. Antena lui Marsis este liniară cu lungimea de 40 de metri iar impulsurile generate patrund  în sol la o adancime de câțiva kilometri.
Datele obtinute cu Marsis au fost recent analizate de geologii de la Universty of Southern California, care au ajuns la concluzia ca straturi de apa in subsolul planetei ar fi existat in trecut mai peste tot, nu doar la Polul Sud. Apa continuta in aceste straturi patrundea spre suprafata de la mare profunzime, prin fracturile din roci, de la adancimi de circa 750 metri, si izbucnea sub forma de rauri pe suprafata planetei. Pentru a confirma acest rezultat grupul de cercetatori a efectuat studii in Sahara si in Arabia Saudita, unde au cautat si au cartografiat sursele de apa subterane. Rezultatul acestui studiu va fi publicat intr-un articol in revista Nature Geology. 
Un al doilea studiu al datelor obtinute cu Marsis arata cum ca apa ar fi existat pe Marte in cantitati foarte mari. Aceast rezultat, obtinut de catre cercetatori de la Chicago University si de la NASA va fi publicat in Science Advances. Pe Marte deci existau fluvii cu o cantitate de apa dubla (pe unitate de suprafata) fata de fluviile de pe Pamant. Fluviile de pe Marte erau insa turbulente si temporare. Astazi raman doar urmele acestor fluvii, precum cele explorate de roverul NASA Curiosity in craterul Gaia in 2011 si 2012. Cercetatorii sustin ca in  trecut Marte ar fi avut un regim de ploi intense, cu multa zapada care insa se topea rapid generand fluvii care la randul lor se scurgeau rapid spre vaile de pe planeta. Cand s-au intamplat toate acestea? Se pare ca fluviile erau extrem de raspandite pe planeta intr-o perioada care se extinde de acum circa 3.6 miliarde de ani pana acum un miliard de ani.
Unde a dispatut insa apa de pe Marte? La ora actuala nu se conoaste raspunsul la aceasta intrebare. Se crede insa ca disparitia apei ar fi fost generata de fenomene astronomice si/sau geologice, in care ar fi jucat un rol si  lipsa atmosferei si a campului magnetic. 
Marte, o data o planeta albastra, este astazi un desert rosu, pe care apa nu mai curge de un miliard de ani. Sinugura planeta Albastra din sistemul solar ramane planta noastra; va trebui deci sa avem mare grija de aceasta bogatie, sa nu ajungem si noi precum Marte – un desert rosu si fara viata.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro

 

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: