Legea spălării banilor și combaterii terorismului a pornit ample discuții contradictorii în spațiul public. Proiectul reprezintă implementarea unei Directive UE care, din cauză că nu a fost transpusă la timp, poate aduce sancțiuni României.
Printre prevederi se regăsește interzicerea emiterii de acţiuni la purtător, iar ONG-urile sunt obligate să raporteze instituţiilor statului toţi beneficiarii ajutoarelor pe care le dau, cu excepția celor deținute de minorități.
Săptămâna aceasta, proiectul a fost aprobat de Camera Deputaților, după ce a fost supus la vot de două ori. PSD a cerut reluarea votului, pe motiv că au fost deputați social-democrați în sală care nu apăreau pe listă, iar Opoziția a acuzat coaliția că a trișat la vot, pentru a trece proiectul de lege.
Prevederea care a nemulțumit o parte a societății civile și Opoziția a fost cea referitoare la ONG-uri. Contestatarii au susținut că legea, în forma în care a fost votată, poate duce la blocarea activității organizațiilor, la reducerea numărului de cetățeni care beneficiază de serviciile organizațiilor și la mărirea birocrației. Opoziţia a anunţat că va ataca la Curtea Constituţională actul normativ, atât pentru prevederea legată de ONG-uri, cât şi pentru modul în care a fost adoptată. Transpunerea directivei a fost îngreunată și de probleme de traducere.
Proiectul european prevede extinderea accesului la informații în privința beneficiarilor reali, îmbunătățind transparența cu privire la proprietarii societăților și ai fiduciilor, iar parlamentarii români au inclus aici și beneficiarii organizațiilor non guvernamentale.
Din 2015 și până în prezent, au fost publicate mai multe directive europene privind combaterea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului, care au modificat și înăsprit prevederile primei legi. Propunerea de act normativ a fost prezentată de Comisia Europeană în iulie 2016, în urma atacurilor teroriste și a dezvăluirilor din scandalul „Panama Papers”.