Dupa "Prestigiul", iata un al doilea film cu "scamatorii" - "Iluzionistul", in care protagonistul este un prestidigitator ale carui acte sunt vecine cu arta.
Pasiunea care il macina nu este insa, ca pentru eroii din „Prestigiul”, iluzia, ci Sophie, femeia de care este indragostit inca din copilarie. Al doilea film al lui Neil Burger, pe un scenariu apartinandu-i aceluiasi Burger, este inspirat de o scurta povestire a lui Steven Millhauser despre Eisenheim, Iluzionistul.
Edward Norton este Iluzionistul, Jessica Biel, Sophie, Paul Giamatti este inspectorul de politie aproape obsedat de misterele iluziilor lui Eisenheim, iar Rufus Sewell este Printul Mostenitor Leopold.
Povestea se petrece in capitala Imperiului Austro-Ungar, Viena, unde micutii Sophie si Eduard Abramovich se intalnesc pentru prima oara. Pentru ca Eduard era fiul unui tamplar, iar Sophie era contesa, copiilor li se interzice sa se vada.
Dupa ce incercarea lor de a fugi impreuna esueaza, Eduard pleaca in lume pentru a se intoarce, peste 15 ani, pe o scena a Vienei, ca Eisenheim, celebru iluzionist. Faima lui ii aduce la reprezentatiile sale pe Printul Leopold si pe viitoarea lui sotie, Sophie.
Din momentul reintalnirii, cei doi fac tot ce le sta in putinta sa fie impreuna, inclusiv sa sfideze moartea. Si pentru ca avem de-a face cu un iluzionist, nimic nu este ceea ce pare...
In afara de contributiile intense si remarcabile ale lui Giamatti, Biel si mai ales Norton (care performeaza singur multe dintre actele de magie, pregatit fiind de James Freedman), filmul beneficiaza de muzica lui Philip Glass, a carei prezenta este la fel de vie si de tulburatoare ca si cea a unui actor.
Desi, teoretic, „Iluzionistul” este mai putin pretentios decat „Prestigiul”, filmul este, in acelasi timp, mai coerent, mai concentrat in jurul povestii sale.
Cele doua filme au cateva elemente in comun, cum ar fi, de exemplu, faptul ca amandoua sunt structurate ca un duel. Diferentele insa sunt flagrante: duelul din „Prestigiul” era motivat de orgoliu, in „Iluzionistul”, Printul Leopold si Eisenheim se infrunta pentru o femeie.
„Prestigiul” este un pic mai intunecat, „Iluzionistul” deschide tabloul cu povestea sa de dragoste si cu cateva delicate nuante de umor. N-ar trebui ratat.