Omul de afaceri Marian Iancu – condamnat la 14 ani de închisoare în dosarul RAFO-Carom – încearcă să obțină reducerea pedepsei în baza unui denunț. De aceea, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată cu o chestiune de drept care i-a pus pe gânduri pe magistrații Curții de Apel București: dacă un condamnat face denunț după pronunțatea deciziei definitive mai poate beneficia de articolul 19 din legea privind protecția martorilor? Astfel, Curtea de Apel va trimite dosarul lio Marian Iancu la Înalta Curte pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept.

„Sesizează Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Dacă dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 pot fi interpretate ca reprezentând o cauză de micşorare a pedepsei, în sensul art. 598 alin.1 lit.d Cod procedură penală? În baza art. 476 alin.2 Cod procedură penală dispune suspendarea judecării cauzei până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept sesizate. Fără cale de atac”, au scris magistrații CAB în minuta deciziei.

Chestiunea de drept a intervenit pe parcursul dezbaterilor în apel privind contestațiala executare depusă de Marian Iancu.

Legea nr. 682 din 2002 privind protectia martorilor prevede la art. 19: „Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 si 2, și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță sau faciliteaza identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvărșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.

Potrivit art. 598 din Codul de procedură penală, „Contestația împotriva executării hotărarii penale se poate face în urmatoarele cazuri: (…) d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei”.

Curtea de Apel București urmează să se pronunțe pe 28 iunie cu privire la contestația în anulare formulată de omul de afaceri Marian Iancu, condamnat la 14 ani de închisoare cu executare în dosarul RAFO-Carom, o cauză instrumentată de fosta șefă a DIICOT Alina Bica. În același dosar, Ovidiu Tender a fost condamnat definitiv la 11 ani de închisoare. Dosarul RAFO-Carom a fost unul dintre cele mai lungi procese de crimă organizată, înșelăciune și spălare de bani din România postdecembristă.

Rechizitoriul a fost întocmit și trimis în instanță de Alina Bica, înainte ca aceasta să ajungă la șefia DIICOT. Bica participa și la ședințele de judecată.

Marian Iancu a încercat tot timpul să arate că a fost condamnat pe nedrept, a formulat cereri peste cereri, toate respinse în instanță. Totul a culminat cu denunțul formulat de Marian Iancu împotriva fostului său procuror de caz, Alina Bica.

De altfel, soția omului de afaceri Ovidiu Tender, Nicole Tender, a declarat în instanță că i-a făcut mai multe cadouri Alinei Bica: „În ziua în care a fost numită secretar de stat i-am făcut cadou o statuie din bronz care reprezenta justitia. Nu mi-a cerut, a fost proprie initiativă. Aveam eu un Rolex la mână și i-a plăcut foarte tare, iar când am mers la Paris i-am luat unul identic. Ulteror am văzut că îl purta sora ei. Cred că a costat în jur de 7.000- 8.000 euro. I-am făcut cadou și o poșetă Louis Vuitton în valoare de aproximativ 2.000 euro. I le dădeam așa, nu cu ocazie. Nu mi-a cerut. Dacă mi a zis că-i place ceasul meu, am considerat că își doreste un ceas ca al meu. În acea perioadă, dosarul Carom era în instanță”, a spus Nicole Tender.

Curtea de Apel București a avut pe rol săptămâna trecută contestața la executare formulată de Marian Iancu. Instanța se va pronunța definitiv pe data de 28 iunie.

Pe 27 decembrie 2018, Tribunalul București a dercis: „Contopeşte pedepsele de 8 ani închisoare, 5 ani închisoare și 10 ani închisoare stabilite prin Sentința penală nr. 809/F/28.11.2018, pronunțată de Tribunalul București – Secția II Penală în dos. pen. nr. 36794/3/2005, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1207/A/14.10.2014 a Curții de Apel București – Secția II Penală cu pedepsele de 3 ani închisoare, 7 ani închisoare, 5 ani închisoare, 3 ani închisoare, 5 ani închisoare și 5 ani închisoare, stabilite prin Sentința penală nr. 2585/16.12.2014, pronunțată de Tribunalul Bucurețti – Secția I Penală în dos. pen. nr. 28726./3/2006, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 862/A/08.06.2015 a Curții de Apel București – Secția II Penală și aplică petentului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, la care se adaugă un spor de 4 ani închisoare, urmând ca petentul condamnat să execute pedeapsa rezultantă de 14 ani închisoare”, se arată în minuta deciziei Tribunalului București.