Detaliile dorite a se ține ascunse din afacerile de sute de milioane de euro care curpind inclusiv Șantierul Naval Constanța ies la suprafață. După ce Evenimentul Zilei a publicat o serie de informații cutremurătoare despre legăturile cel puțin controversate de la malul mării, o anchetă de proporții vine să un plan de sute de milioane de euro în spatele căruia se află familia Bosânceanu și în care sunt implicați doi președinți francezi, Francois Mitterrand și Jacques Chirac.

Achiziționarea a celor patru corvete de către România a născut un război atât de mare încât procedura a ajuns să fie suspendată. Grupul uriaș de interese din jurul afacerii, grup atât național, cât și internațional a produs un blocaj, iar amănuntele care ies la suprafață sunt cutremurătoare.

În momentul în care Gabriel Leș a afirmat că Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, a câștigat licitația privind achiziționarea celor 4 corvete, detaliile controversate au ieșit la suprafață. „A fost o procedură care s-a derulat anul trecut. S-a finalizat, dar cu câteva aspecte pe care aș vrea să le precizez, de exemplu o sesizare a secretatului de stat de la Departamentul pentru Armamente, pentru anumite chestiuni cu iz penal, cu o contestare în contencios administrativ a HG care reglementa întreaga procedură, motiv pentru care nu am reuşit să luăm o decizie până acum pe aceste corvete, pentru că-ți puneai întrebarea logic: dacă apare ceva penal și, doi, dacă o instanță de judecată vine și-ți anulează Hotărârea de Guvern care reglementează tocmai procedura în sine” , a afirmat Leș.

Naval Group, partenerul firmei controlate de familia Bosânceanu, este în spatele unora dintre cele mai controversate acțiuni din istorie.

Naval Group este implicate în „distribuirea” unor „comisioane” tocmai către conducerea Malayesiei în momentul în care a fost o afacere legată de două submarine Scorpene. Conform anchetelor răspândite în toată lumea a rezultat cel puțin o crimă, din câte investighează procurorii, victima fiind „înlăturată" pentru că și-a cerut partea sa din commission, notează ziuanews.ro.

Bomba a survenit după ce un ziarist de la Liberation (Franța) a făcut acuzații de omor cu toate conexiunile solide la Naval Group, devoalând acte de mare corupție. Tot jurnalistul care a descifrat acest puzzle a chestionat și cazul unuia dintre avocații Naval Group din acest dosar, care s-a sinucis în condiții suspecte, ajungând la concluzia că ar putea fi vorba, iî realitate, despre un al doilea omor în acest dosar internațional.

Ce s-a întâmplat în cazul din Malayesia? În august 2017, un consilier al fostului premier al Malayeziei, Najib Razak, a fost pus sub acuzare de autoritățile franceze în dosarul privind livrarea a două submarine Scorpene. Acuzatul, Razak Baginda, a negat orice legătură cu această operațiune de corupție în privința tranzactiei între ministerul Apărării din Malayesia și firma Naval Group (fosta DCN Shipyard).

În iunie 2002, guvernul Malayesiei semnează un contract de un miliard de euro cu firma Armaris (care între timp a devenit DCNS, iar mai apoi Naval) și șantierul spaniol Izar (acum denumit Navantia) pentru livrarea de două submarine performante SSK Scorpenes. Comisioanele în acest caz se ridică la suma de 114 de milioane de euro, după cum a dezvăluit presa și mai apoi și în rechizitoriul procurorilor, notează sursa citată. În anchetă apare și faptul că o femeie, translator în afacere pentru părțile implicate, Altantuya Shaariibuu, a fost răpită printr-o acțiune de tip mafiot și găsită mai apoi asasinată. Se pare că aceasta ar fi fost omorâtă la ordinul lui Abdul Razak Baginda, după ce și-a cerut „partea” la unele comisioane, în valoare de 500.000 de euro. La fel de ciudat este că în acest caz de lungă durată, unul dintre avocații Naval Group, Olivier Metzner, se sinucide în condiții deosebit de suspecte în martie 2013. 

Firma Naval Group a avut conexiuni puternice și în Franța, iar afacerile s-au soldat cu un număr mai mare de morți.

Povestea începe în 1992, când administrația Benazir, din Pakistan,  demarează negocierile cu președintele francez François Mitterrand pentru achiziționarea submarinelor Agosta 90Bravo, extrem de complexe, dar și costisitoare.

După mai multe runde de negocieri în curs de doi ani de zile, contractul a fost semnat pentru o sumă echivalentă de 826 milioane de euro.

Cum s-a ajuns aici. Pakistan Navy, făcând parte din Cartierul General al NATO pe regiune, a vrut să-și procure patru submarine britanice, inițial, cu motoare diesel-electrice. Dar în acelasi moment, din partea franceza erau disponibile submarinele Agosta, care erau încă în faza de prototip și ar fi urmat niște ani pentru fabricarea și livrarea lor. Cu toate acestea, administrația Benazir a selectat Agosta, profitând de creditele financiare lucrative furnizate de Franța.
Comisioanele de 6,25% din contract, aproximativ 50 milioane de euro, au fost plătite catre firmele de lobby din Pakistan și Franța. Alte aproximativ 50 de milioane de euro au fost plătiți ca șpăgi unor admirali și ofițeri de rang înalt din Pakistan, precum și lideri politici, conform dezvaluirilor din ancheta.

În 1996-1997, The Intelligence Naval, serviciu condus de amiralul Tanvir Ahmed, ca director general, lansează în secret investigațiile în această chestiune si începe colectarea de date, de probe fizice, care, în cele din urmă, au condus la expunerea șefului Statului Major Naval al Pakistanului, amiralul Mansurul Haq, care a primit mită constând în comisioane ilegale. A urmat o amplă campanie în presă a dezvăluirilor, care a condus la destituirile admiralilor implicați, dar care a afectat si imaginea Marinei, cu amiralul Fasih Bokhari, care a preluat conducerea de la amiralul Mansurul Haq, notează sursa citată.

De la apariția în mass-media din Franța și Pakistan, scandalul a ajuns în diverse jurnale de investigație din toată lumea. Așa au apărut teorii ale conspirației conform cărora acestă operațiune financiară a adus bani negri în campania electorală a primului ministru francez Edouard Balladur, care a candidat și în alegerile prezidențiale din 1995.

Afacerea a culminat cu un masacru. În dimineața zilei de 8 mai 2002, un om care conducea o Honda Civic cu încărcătură explozivă a detonat bomba în paralel cu autobuzul care parcase în fața hotelului Sheratondin Karachi și care transporta cadre militare. În acest atac, s-a raportat că unsprezece ingineri ai marinei franceze și doi ingineri pakistanezi au fost uciși, în timp ce alte 40 de persoane au fost rănite și o mare parte din fațada hotelului a fost distrusă.

Inginerii francezi și cei pakistanezi asamblau piesele principale ale submarinelor Agosta la Șantierul Naval din Karachi. Potrivit Libération, legăturile dintre atac și activitățile DCN (n.red. actual Naval Group) au fost menționate de către acestea din urmă, precum și de anchetatorii americani încă din 2002. Claude Thevenet, fostul director al Direcției de Supraveghere Teritorială, a fost angajat de DCN, actual Naval Group, pentru a investiga cazul. Raportul său „Nautilus”, datat11 septembrie 2002, concluzionează că atacul este legat de încetarea plății comisioanelor. Acest raport, presupus a rămâne confidențial, este confiscat de judecători în primăvara anului 2008, într-un alt caz, și trimis judecătorului Marc Trévidic. Un alt document, scris de Gerard-Philippe Menai (fostul CFO al DCNI) dă aceeași versiune, afirmând că contractul a admis comisioanele intermediarilor la 10% din total. Această versiune este negata total de Edouard Balladur și descrisa ca fiind „grotescă” de Nicolas Sarkozy.

 

În România, legătura între ministrul Leș și Naval Grup, firma în favoarea căreia ministrul s-a antepronunțat că a câștigat licitația, pare să fie Cătălin Adrian Moraru, fostul șef al Departamentului pentru Armamente (DA) din MApN și care a fost angajat săptămâna trecuta pe post de consilier personal al ministrului Gabriel Les.

Scoaterea în evidență a lui Moraru, care este anchetat de DNA, este importantă în contextul în care la BDSA 2018, expoziție din mai 2018, acesta a stat tot timpul între standurile Rheinmetall și Naval Group, spunând la toată lumea ca are contract de consultanță cu ambele firme din postura de pensionar. La vremea respectiva nu părea nimic anormal, el fiind eliberat din orice funcție publică, susține ziuanews.ro. 

 

 

 

 

Te-ar putea interesa și: