Marcel Ciolacu reia tema regionalizării și vorbește despre beneficiile reîmpărțirii teritoriale a României. Acest subiect datează de mai bine de zece ani, dar nici un guvern nu a îndrăznit să elaboreze un proiect concret și, mai ales, să-l pună în practică.
Premierul a declarat că este nevoie de o reformă administrativ-teritoariale a României și a dat ca exemplu Polonia. El a spus că se lucrează la un „studiu amplu” privitor la regionalizare.
Marcel Ciolacu reia tema regionalizării
Regionalizarea este un subiect care apare periodic în agenda politicienilor. Niciodată, însă, nu a existat un proiect concret de reformă administrativ-teritorială. Au existat doar declarații de presă, însă nimic concret. Acum, a venit rândul lui Marcel Ciolacu să reia subiectul. Premierul a vorbit despre beneficiile unei reforme administrativ teritoriale,
„Reforma bugetară și reorganizarea teritorială vor trebui făcute în România. Nu vor trebui făcute strict, dacă este sub 1000 de locuitori, gata. Sistemul de la noi este pe model francez și este extrem de stufos. Ei au făcută regionalizarea și au guvernatori care intervin pentru a nu mai exista decalajele de dezvoltare între regiuni. Nu vreau să se mai întâmple ce s-a întâmplat între Timișoara și Bacău, de exemplu, sau între Cluj și sudul țării. Nu știu dacă mai este foarte de actualitate (decalajul n.red.)”, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul a dat exemplul Poloniei unde, după o astfel de reformă a crescut nivelul absorbției de fonduri europene. Astfel, au putut fi implementate proiecte mai mari, integrate, care au permis o mai amplă dezvoltare.
„Polonezii au făcut regionalizarea și în loc să ai 10.000 de proiecte pe fonduri europene, aveai 2 proiecte integrate și normal că aveai absorbție 110. Pe fond, ca și administrația publică unde trebuie făcută reforma centrală și locală, așa este nevoie de regionalizare. Asta nu înseamnă că se vor desființa. Vor fi regiuni, se vor depune proiectele împreună, dar după un studiu foarte exact pe fiecare județ în parte, pe zone depopulate”, a mai spus Marcel Ciolacu.
Sursă foto: Facebook
Autostrada Moldovei făcută de un bănățean
Marcel Ciolacu l-a lăudat pe Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor pe motiv că a venit să facă „autostradă în Moldova”.
„Asta e, a venit bănățeanul de Grindeanu să facă autostradă în Moldova. Buzăul nu este în Moldova, vă rog să nu mă jigniți, dar uite că un buzoian și un bănățean au venit să aducă autostradă în Moldova, dar și pentru Timișoara proiectele pe care le merită”, a declarat Marcel Ciolacu.
Regionalizarea despre care vorbește Marcel Ciolacu nu este o idee nouă. Discuțiile pe acest subiect poartă de zeci de ani, am putea spune, însă fără să se contretizeze în vreun fel. Cei mai mari opozanți sunt președinții de consilii județene care se tem că, odată cu împărțirea în regiuni și-ar putea pierde din putere și, mai ales, privilegii.
Ideea reorganizării teritoriale a României datează de foarte mulți ani. Însă politicienii nu au reușit să propună și, mai ales, să implementeze nici un proiect concret. Singurul lucru care s-a făcut a fost înființarea celor opt regiuni de dezvoltare economică. Acestea sunt mărimi statistice, fără personalitate juridică, create în 1998, prin asocierea consiliilor județene, pentru a coordona dezvoltarea regională în contextul aderării la UE.
Emil Boc, primarul municipiului Cluj Napoca Sursa foto: Facebook
Tema regionalizării preluată de Marcel Ciolacu
Discuția cu privire la regionalizare a fost reluată în timpul guvernării conduse de Emil Boc, însă proiectul a fost abandonat. Iar în 2014, preşedintele Klaus Iohannis promite reluarea discuțiilor pe tema regionalizării sugerând că actuala hartă administrativă a României trebuie schimbată. La râdu său a abandonat subiectul.
În 2023, Camera de Comerț și Industrie a României și mai multe organizații patronale au cerut reorganizarea administrativă a României. Propunerea a venit în contextul crizei financiar-bugetare cu care se confruntă guvernul. Mediul de afaceri a cerut reducerea numărului de județe la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori și a noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori.
CCIR considera că reorganizarea administrativă a României este necesară în contextul lipsei banilor la bugetul de stat. Organizația considera că România riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are: predictibilitatea şi fiscalitatea redusă.