Până acum, în fața judecătorului mulți martori au relatat ce s-a întâmplat atunci în club, cum au reușit să se salveze și în ce fel au intervenit autoritățile în momentele ulterioare. În general, martorii care au scăpat cât de cât teferi au fost cei care s-au îndreptat spre ieșire chiar în momentul în care au văzut că buretele de pe stâlp s-a aprins de la artificii. O tânără audiată la termenul de azi a arătat că acest lucru nu este valabil pentru toți.

Ruxandra Marin a fost una dintre persoanele care s-au îndreptat spre ieșirea din Colectiv chiar în secunda în care observat flacăra mica urcând pe stâlpul căptușit cu burete. Deși a avut prezența de spirit de a părăsi incinta clubulul în primele momente, spațiul mic din containerul amplasat la ieșire – a cărui ușă era deschisă doar pe jumătate – precum și pragul din acel hol au făcut-o să se împiedice și să cadă. Flăcările au ajuns-o din urmă, iar ceilalți oameni din club s-au prăvălit peste ea. Unul dintre acești oameni era în flăcări și astfel și ea a suferit arsuri.

Iată o parte din declarațiile Ruxandrei Marin, cele referitoare la momentul în care clubul a fost cuprins de flăcări:

„Am stat chiar lângă stâlpul care au luat foc. Am văzut două serii de artificii. Proveneau din lateralul scenei și erau îndreptate către public. Scânteile au ajuns până la noi și am simțit că frigeau. Cele din a doua serie ajungeau sigur la stâlp.

Nu știu ce a provocat flacăra, dar în timpul celei de-a doua serii am observat pe sâalp o flacăra, nu știu cât de mare. Pe stâlp cred că era în burete. În acel moment am hotărât să plecăm. Știu că cineva a încercat să stîngă focul cu bere, dar nu a reușit pentru că era foarte sus.

(Spre ieșire – n.r.) a început toată lumea să se îmbulzească, iar în container era și un prag. Peste mine au căzut alte persoane, alții au trecut peste mine, (iar în acel moment – n.r.) m-am pierdut de prietenul meu. Simțeam că nu mai pot să respir. Peste mine căzuse un om ars grav, mi-au spus (prietenii – n.r.) ulterior. S-a făcut fum și beznă și știu că prietenul meu m-a găsit, m-a luat de mâna și m-a împins spre ieșire. Mâna mea era super-arsă, cu carne vie pe ea. I-am spus prietenului meu să nu mă lase de mână. Aveam părul ars și arsuri pe mână – asta era doar ceea ce realizam, din cauza adrenalinei.

După ce am ieșit, mă uităm la gaură aia neagră, din care ieșea foarte mult fum, și așteptăm să iasă prietenul meu. Într-un final a ieșit și el. În jur se auzeau țipete și urlete. Ambulanțele erau aglomerate și de aceea am mers pe jos spre Unirii și luat un taxi spre Spitalul Floreasca.

La Floreasca, la Urgență, am stat trei ore așezată pe o brancardă – pe jos, pe o marmură de genul ăsta –  după care am fost transferată la Elias. Aveam arsuri de gradele doi și trei pe față, pe spate, pe cap, pe umeri și mâini. Am sub anestezie pentru schimbarea pansamentelor, de 7 ori. Ulterior, timp de 6 luni am urmat tratament, pansamente, masaje, kinetoterapie, laser. În prezent sunt restabilită, dar am cicatrici pe umăr, pe spate, pe mână – care sunt inestetice și mă ustură la soare. Am făcut și încă mai fac terapie psihologică. M-am certat cu multi prieteni, nu mai vorbesc cu oamenii. De obicei (aceștia – n.r.) mă întreabă: aoleu ce ai pe mâna? Șunt mai nervoasă, iar dacă imi aduc aminte (de cee ace s-a întâmplat – n.r.) nu am chef de nimic”.

Un interval de câteva secunde a fost diferența între cei care au scăpat teferi din Colectiv și cei care au ars de vii, reiese din mărturiile celor audiați la termenul din 24 iunie al procesului.

„În drum spre garderobă am căzut, dar m-am ridicat lângă perete. Deja simțeam căldura în spate. În condiții de întuneric și fum m-am urcat pe alte persoane căzute, îndreptându-mă spre ieșire, iar cineva m-a tras afară”, a relatat un martor. Un altul a povestit cum a căzut deasupra grămezii formate la ieșire, apoi a luat foc: „Aveam senzația că aveam flăcări și în gură. Mi-a luat foc bluza, am reușit să o dau jos. Apoi mi-a luat foc părul și tricoul. Am încercat să îmi țin respirația, dar nu am reușit mai mult de 10 secunde. Au încercat să mă tragă afară, dar mi se desprindea pielea de pe mâini”, a relatat Alexandru Pascu, arhitect.

Pe 13 decembrie 2018, alte două arhitecte au relatat la Tribunalul București, cu ocazia unorc noi audieri în dosarul Colectiv, cum au reușit să scape din incendiul are a cuprins clubul în data de 31 octombrie 2015.

Cele două femei au mers împreună în data respectivă pentru a vedea concertul trupei Goodby to Gravity, iar mărturiile lor au cel puțin două aspecte comune: amândouă aveau pregătire pentru situații de urgență și ambele au apreciat că de la momentul producerii incendiului până când au reușit să se salveze au trecut 25-30 de secunde.

În dosarul Colectiv, cercetările de la Parchetul General au fost încheiate în data de 28 aprilie 2016, când s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor.

La dosarul trimis de Parchet, vorbim de opt inculpaţi: cei trei patroni ai Clubului Colectiv, trei artificieri şi două societăţi comerciale (Colectiv Club SRL şi Golden Ideas Fireworks Artists SRL).

Acuzaţiile puse în sarcina lor sunt grave: ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul mai multor persoane, vătămare corporală din culpă, în formă agravată, având ca urmare vătămarea mai multor persoane şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, sustragerea sau distrugerea de probe sau înscrisuri.

Dosarul a parcurs paşi puţini şi greoi: iniţial s-a început judecata lui la Judecătoria Sectorului 4, unde vreme de câteva termene bune s-a discutat strict pe competenţa instanţei.

În final, s-a decis declinarea competenţei către Tribunalul Bucureşti, unde nici acolo dosarul nu a înregistrat progrese, termenele fiind amânate din cauza lipsei de proceduri, erori în citare, angajare apărător etc.

În dosarul Colectiv au mai fost trimişi în judecată şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, care ştiau că acel club funcţionează fără autorizaţii de securitate la incendii şi au ignorat acest lucru.

Cristian Popescu Piedone, fost primar al Sectorului 4, a fost trimis în judecată în mai 2016 pentru două infracţiuni de abuz în serviciu cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4, alături de Aurelia Ioficiu, şef al Serviciului autorizări comerciale din Sectorul 4 Bucureşti la data faptelor, acuzată de complicitate la abuz în serviciu, Luminiţa Ganea, consilier în cadrul aceleaşi structuri şi de Sandra Moţoc, referent superior în cadrul serviciului, asupra căreia planează suspiciuni de complicitate la abuz în serviciu.

Toate cele trei cauze se află într-un singur dosar, cel de la Tribunalul Bucureşti.

Te-ar putea interesa și: