Majoritatea infracțiunilor de corupție au fost comise de funcționarii statului, potrivit bilanțului Centrului Național Anticorupție (CNA).
Bugetarii, campioni la corupție
Nu mai puțin de 245 de infracțiuni de corupție au fost depistate în primele trei luni ale anului curent de ofițerii CNA, dintre care 216 comise de persoane din sectorul public și doar 29 de persoane din sectorul privat, se arată î, bilanțul CNA.
Cele mai multe infracțiuni - 58 - au fost identificate la organele de drept și de control. Este vorba despre Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Educației, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și altele.
Urmează, în clasamentul privitor la infracțiunile de corupție, autoritățile publice centrale și locale, inclusiv primăriile unde s-au documentat nouă acte de corupție în care subiecții au fost primari, viceprimari și angajați ai primăriilor.
Șefii sunt primii și la corupție
În raport au fost clasificate infracțiunile depistate după criteriul subiecților ce le-au săvârșit sau rangul acestora. Centrul a identificat şi cercetat penal 100 de persoane cu funcții de conducere și control în sectorul public.
Este vorba despre un angajat al autorității supreme de stat, 4 şefi de instituții, un șef de departament, 40 de inspectori din cadrul MAI, ANTA, ASP, Serviciul Vamal, 7 persoane din cadrul administrației publice locale, 7 funcționari din domeniul ocrotirii sănătății și alți 32 de subiecți.
În această perioadă, ofițerii de urmărire penală ai CNA au finalizat 106 cauze penale. Din ele, 65 de cauze penale au fost deferite justiției, iar 19 au fost soluționate din anii precedenți (2013-2022). Totodată, 30 de persoane au fost reținute de ofițerii de urmărire penală ai CNA.
Șefii din instituțiile publice, campioni la corupție / Sursa foto: dreamstime.com
Legislația prezintă riscuri mari
De asemenea, au fost raportate rezultatele Direcției generale prevenirea corupției. Astfel, din numărul total de 210 de proiecte expertizate, 58 sunt proiecte de legi, 140 de proiecte de hotărâri ale Guvernului, iar 12 sunt proiecte de acte departamentale.
Urmare a expertizei anticorupție, în proiectele de acte normative au fost identificați 505 factori de risc, cei mai răspândiți fiind formulare ambiguă care admite interpretări abuzive și 631 riscuri de corupție ca abuz de serviciu, depășirea atribuțiilor de serviciu, conflict de interese și/sau favoritism, dar și influențare necorespunzătoare.
La finalul ședinței a fost prezentat raportul pe activitate a Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale. Astfel, în primul trimestru al anului, în Republica Moldova au fost aplicate sechestre pe 87 bunuri în valoare totală de circa 23 de milioane de lei, iar în străinătate au fost aplicate sechestre pe 7 bunuri în valoare totală de peste 27 de milioane de lei. Totodată, au fost raportate sechestre aplicate pe criptomonedă, care constituie circa 35 de mii de dolari.
Elimiarea schemelor de corupție din instituțiile publice, obiectivul CNA
În cadrul ședinței a fost emisă o hotărâre care prevede intensificarea eforturilor privind realizarea măsurilor din Planul de acțiuni pentru anul 2024.
Președintele Colegiului, directorul CNA, Alexandr Pînzari, a subliniat importanța concentrării asupra contracarării corupției în toate domeniile, indiferent de subiecții sau sumele prejudiciilor cauzate.
„Avem competențe clare de a acționa în toate domeniile strategice ale statului, despre care cunoaștem că sunt afectate de corupție. Vom acționa în paralel - atât cu acțiuni de prevenire, cât și de combatere.
Scopul nostru este să eliminăm schemele de corupție din instituțiile publice și să avansăm în anchetele noastre pentru a putea recupera prejudiciile cauzate bugetului de stat”, a declarat directorul CNA.
Colegiul CNA exercită conducerea colegială a instituției, care se întrunește trimestrial pentru a evalua rezultatele de activitate ale subdiviziunilor Centrului.