Analiştii financiari contactaţi de EVZ dau ca sigură ieşirea României din recesiune. Totuşi, ei avertizează că nu e timpul să ne culcăm pe o ureche, ci să continuăm reformele începute.
Specialiştii spun că datele statistice vor anunţa sfârşitul recesiunii, fiind astfel de acord cu opiniile guvernanţilor şi ale FMI. Deşi a avut o evoluţie modestă, economia, spun aceştia, a reuşit să continue în primele trei luni creşterea înregistrată în ultimul trimestru din 2010, ceea ce, în termeni tehnici, ar înseamna că am ieşit din recesiune.
Prognozele de creştere ale economiştilor locali, dar şi ale autorităţilor indică o creştere de 0,3% sau chiar peste 1% a economie, în primul trimestru faţă de ultimele trei luni din 2010.
Exporturile, locomotiva creşterii
Cererea venită din exterior a fost motorul creşterii economice în primul trimestru, turând motoarele exporturilor, spun analiştii.
"Exportul, investiţiile şi refacerea lentă a consumului populaţiei au fost motoarele creşterii. Pe viitor mă aştept la consolidarea refacerii consumului populaţiei şi investiţii (consum guvernamental orientat cu precădere spre modernizarea infrastructurii), care vor continua să fie acompaniate de exporturi", spune Florian Libocor, economistul-şef al BRD.
La rândul său, Nicolae Chideşciuc, economiştul-şef al ING Bank România, crede că această creştere "se bazează, aproape exclusiv, pe performanţa foarte bună a industriei (deci, implicit, a exporturilor)". Însă nu contează atât procentul creşterii din primele trei luni, ci mai ales ca aceasta să continue, spune economistul-şef al BCR, Lucian Anghel.
Cei mai pesimişti analişti din piaţă spun că este posibil ca economia să scadă în trimestrul doi. "Având în vedere scăderea deja vizibilă în industrie, atât la noi, cât şi în ţările din jur, nu este exclus ca în trimestrul doi creşterea să fie foarte mică sau chiar negativă", spune Chideşciuc.
Ce facem în continuare?
Pentru întregul an, analiştii întrevăd o creştere de circa 1,5 - 2% a economiei. România are însă potenţial de creştere de 3% pe termen mediu, spunea recent Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România. Ne revenim greu, cu o creştere sub potenţial, pentru că şi cererea din exterior este slabă, ţările din jur fiind la rândul lor marcate de criză.
Totodată, consumul intern a scăzut mult pe fondul crizei şi se revigorează greu "or consumul reprezintă trei sferturi din PIB-ul local", spune Lucian Anghel.
Dincolo de efectele crizei, o problemă a României sunt şi resursele prost exploatate. "Potenţialul agricol poate fi mai bine exploatat, iar investiţiile străine trebuie încurajate. Să nu uităm că trei sferturi din exporturile noastre provin din investiţiile străine", completează Anghel.
În fine, sunt multe voci care spun că economia ar avea nevoie şi de o infuzie de productivitate. Reprezentantul misiunii FMI în România propunea ca o soluţie, pentru creşterea productivităţii, să încercăm să aducem în ţară o parte dintre românii care au rezultate foarte bune în străinătate. Analiştii susţin însă că sugestia va rămâne la stadiul de teorie. "Oamenii bine pregătiţi muncesc programat şi disciplinat. Acei oameni conduc, participă şi dezvoltă diverse proiecte sau procese, construiesc, or la noi procesele sau proiectele sunt foarte des oprite sau blocate şi foarte rar finalizate", spune Florian Libocor.
"Este nevoie de o serie de programe economice pentru a-i aduce în ţară pe românii plecaţi în străinătate", spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.
ESTIMĂRI
Cum arată ieşirea din recesiune