Liviu Dragnea a fost condamnat pe 21 iunie pentru instigare la abuz în serviciu. Sentința a fost dată după două amânări, pe 29 mai și 8 iunie. Liviu Dragnea, condamnat la trei ani și șase luni cu executare. Întâi, șeful PSD a fost achitat pentru fals intelectual. Apoi, a fost condamnat în noul dosar. A fost anulată suspendarea executării celei din dosarul „Referendumul” din 2016. Astfel, cele două pedepse au fost contopite. Ultima decizie nu este definitivă, ea poate fi atacată la completul de cinci judecători al Curții Supreme. Judecătorii instanței supreme explică motivele pentru care au luat decizia condamnării lui Liviu Dragnea la închisoare cu executare în dosarul DGASPC Teleorman, magistrații menționând că Dragnea, la acel moment președinte al Consiliului Județean Teleorman, a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu încrederea oferită de cetăţeni.
"Or, dacă cele două inculpate nu ar fi beneficiat de protecţia inculpatului Dragnea Nicolae Liviu, ci doar de a inculpatei Alesu Floarea, cum s-a susţinut de apărarea acestuia, comportamentul angajaţilor ar fi fost diferit. Nu ar fi îndrăznit să i se adreseze acesteia cu sesizări, reproşuri, privind neprezentarea celor două angajate în cadrul Direcţiei. De asemenea, relevantă este şi atitudinea inculpatei Alesu Floarea, pasivă, de resemnare şi neputinţă, atunci când angajaţii din subordine o abordează cu subiectul prezenţei celor două angajate în cadrul Direcţiei Generale, preferând să-şi îndemne subordonaţii la „tăcere” – „tăcerea e de aur” (declaraţie martor Paraschiv Mihaela Ramona), „să-şi vadă de treabă” (declaraţie inculpat Balaban Constantin Claudiu), ceea ce demonstrează că hotărârea de a le menţine în funcţie, în cadrul Direcţiei, a celor două angajate nu a fost luată din iniţiativa inculpatei, ci ca urmare a determinării sale de către inculpatul Dragnea Nicolae Liviu în acest sens, fiind în imposibilitatea de a le sancţiona, întrucât risca, la rândul său, să fie sancţionată disciplinar", susțin judecătorii.
Magistrații susțin că "gradul de pericol social al faptelor este relevat de modul în care funcţionari din cadrul instituţiilor publice, încălcându-şi obligaţiile de serviciu, acceptă să săvârşească fapte de natură penală sub diferite pretexte, lăsându-se influenţaţi şi intimidaţi de modul în care un preşedinte de Consiliu Judeţean înţelege să-şi exercite autoritatea, puterea şi influenţa în scopuri nelegale."
"Mai presus de orice calificări juridice ale împrejurărilor comiterii faptelor, Înalta Curte, în opinie majoritară, remarcă încălcarea unor principii care guvernează activitatea unui funcţionar ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei instituţii publice: integritatea, demnitatea, legalitatea, responsabilitatea, buna- credinţă, onestitatea, transparenţa, corectitudinea, credibilitatea, exercitarea onorabilă, corectă şi corespunzătoare a funcţiilor publice. Nerespectarea imputabilă a acestor principii atrage consecinţe negative în bunul mers al instituţiei din care funcţionarul face parte.
Persoanele care deţin funcţii de demnitate publică (în speţă inculpatul Dragnea Nicolae Liviu), dar şi cele cu funcţii de conducere care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor instituţii publice au obligaţia de a-şi îndeplini îndatoririle ce le revin în exercitarea funcţiilor, atribuţiilor sau însărcinărilor încredinţate, cu respectarea strictă a legilor şi a normelor de conduită profesională, să asigure ocrotirea şi realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor fără să se folosească de funcţiile, atribuţiile şi însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Or, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, prin instigarea inculpatei Alesu Floarea de a-şi încălca atribuţiile de serviciu, în sensul menţinerii în funcţie a celor două angajate, Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina, cunoscând că acestea nu se prezintă la serviciu şi îşi încalcă atribuţiile de serviciu prevăzute în contractul individual de muncă și fişa postului, nu a făcut decât să adopte o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute, cu gradul de reprezentare şi cu încrederea oferită de cetăţeni în procesul electoral, fapt care a condus la o atingere a prestigiului funcţiei exercitate şi a bunei desfăşurări a relaţiilor sociale din cadrul instituţiilor publice", se arata in motivare.
Judecatorii precizeaza ca "executarea pedepselor în modalitățile stabilite – fie în regim privativ, fie neprivativ de libertate – este de natură să asigure îndreptarea atât a inculpaţilor faţă de comiterea de infracţiuni, resocializarea acestora, precum şi o reacţie socială adecvată în diminuarea săvârşirii unor infracţiuni de acest gen, întărind percepţia opiniei publice că organele judiciare sunt în măsură să acţioneze cu fermitate şi să realizeze un act de justiţie, cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale conferite, atât de dispoziţiile legale procesual penale, cât şi de cele ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, a căror finalitate, prin tragerea la răspundere penală, în condiţiile stabilirii vinovăţiei, corespunde şi caracterului disuasiv al pedepselor".
"Pedepsele aplicate inculpaţilor, în cuantumul precizat, sunt de natură să asigure atingerea scopului preventiv sancţionator al pedepsei şi să fundamenteze proporţionalitatea între scopul reeducării inculpaţilor şi aşteptările sociale faţă de actul de justiţie realizat sub aspectul ordinii de drept încălcate", explica magistratii.
Liviu Dragnea a fost condamnat, in prima instanta, la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu executare. Decizia nu a fost definitiva, iar DNA a anuntat deja ca va ataca hotararea cu apel, solicitând o pedepasa mai mare.