Din 2007, CEDO a condamnat statul român să plătească despăgubiri de peste 28 de milioane de euro. Niciun judecător nu a primit vreo sancţiune pentru soluţia dată în dosarele respective.
Din 2007 şi până anul trecut, România a pierdut 326 de procese intentate de cetăţeni români la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Valoarea totală a daunelor pe care trebuie să le plătească depăşeşte 28 de milioane de euro.
Deşi e vorba despre cazuri în care justiţia română nu şi-a făcut corect treaba, despăgubirile sunt suportate din banii contribuabililor. Mai mult, magistraţii care au judecat dosarele respective nu riscă nicio sancţiune din partea statului român. Asta în condiţiile în care judecătorii din alte state UE răspund penal pentru deciziile eronate.
Daune de 130.000 de euro
Un caz recent este cel Mariei Alexandra Popescu, din Cluj, care a obţinut anul acesta, la CEDO, despăgubiri în valoare de 130.000 de euro. Pe 12 iulie e termenul- limită până la care statul trebuie să plătească suma respectivă.
Femeia a dat în judecată statul român pentru că instanţele din România i-au respins cererea de retrocedare a unei case din localitatea Şomcuta Mare, judeţul Maramureş. Imobilul respectiv fusese confiscat de autorităţile comuniste şi folosit, timp de 30 de ani, de o societate de confecţii, care în ultimii ani îl abandonase.
Legislaţie haotică în domeniul proprietăţii
Judecătoarea Dana Gârbovan, fost preşedinte al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, ne-a declarat că există un proiect de lege privind răspunderea materială a judecătorilor.
"În sentinţele de condamnare a României la CEDO, în materie de proprietate, nu trebuie traşi la răspundere magistraţii deoarece pe primul loc între motivele generatoare de condamnări stă legislaţia haotică din domeniul proprietăţii. Putem vorbi despre răspunderea materială fie în cazul săvârşirii unei infracţiuni ce a generat eroarea judiciară, fie în cazul în care eroarea a fost generată de rea-credinţă sau gravă neglijenţă. Dacă nu laşi un judecător să dea hotărârea conform legii şi a spiritului în care crede, ci să o dea cum să nu fie condamnat statul, nu mai vorbim despre in de pendenţa justiţiei, şi există un risc foarte mare", a precizat Gârbovan.
"Dacă e vina judecătorului, să se facă o anchetă"
Judecătoarea este de părere că, în cazul unei condamnări a României la CEDO, statul trebuie să facă prin agentul guvernamental o analiză a motivelor care au generat condamnarea.
"Dacă e vina judecătorului că nu şi-a motivat hotărârea să se sesizeze inspecţia judiciară şi să se facă o anchetă şi să se meargă mai departe pe atragerea răspunderii materiale a judecătorului. Dacă este vina executivului, la fel să se remedieze legea. Nu s-a făcut o astfel de analiză şi nu se face altceva decât să se spună că din cauza judecătorilor statul român plăteşte milioane de euro despăgubiri. Este foarte simplu să se spună că judecătorul este de vină, dar de ce să plătească un judecător 100.000 de euro, în primul rând că nu este culpa lui, şi în al doilea rând pentru că este obligaţia statului de a despăgubi fostul proprietar", a adăugat Dana Gârbovan.
CSM: "Au existat sesizări ale Ministerului Finanţelor"
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Cecilia Morariu, a declarat că Ministerul Finanţelor a trimis sesizări cu privire la sentinţele de condamnare a României la CEDO, toate fiind clasate.
"Au existat în trecut sesizări trimise de Ministerul Finanţelor către CSM care se refereau la identificarea şi tragerea la răspundere disciplinară a unor magistraţi care puteau să fie vinovaţi pentru pierderea proceselor de către România la CEDO. Cererile au fost transmise cu mult după trecerea termenului de un an stabilit de lege pentru atragerea răspunderii disciplinare ori chiar în contextul în care sancţiunea respectivă nu era prevăzută de lege, fiind potenţial săvârşită înainte de 2004. De aceea, sesizările au fost clasate", a declarat judecătorul Cecilia Morariu.
Purtărorul de cuvânt al CSM nu a precizat însă numărul acestor sesizări.
326 de procese a pierdut România la CEDO din 2007 şi până anul trecut, valoarea totală a despăgubirilor fiind de peste 28 de milioane de euro
EXEMPLUL ITALIEI
Judecătorii, anchetaţi din oficiu
Specialiştii în drept susţin că în alte ţări ale lumii, cum ar fi, spre exemplu, Italia, dacă un magistrat greşeşte o sentinţă este automat pus sub acuzare penală. Profesorul în drept Gheorghiţă Mateuţ a explicat pentru EVZ mecanismul prin care justiţia italiană descoperă dacă un magistrat a greşit sau nu în cazul în care CEDO ar condamna Italia pentru o sentinţă dată de judecătorul respectiv.
"O condamnare la CEDO atrage după sine o punere sub acuzaţie a magistraţilor care au judecat în Italia dosarul. În timpul urmăririi penale, procurorul de caz stabileşte dacă magistratul a greşit sau nu şi dacă a acţionat cu bună-credinţă sau rea-credinţă", afirmă profesorul Mateuţ.
CAZUL "MARIA ATUDOSEI"
Statul român, învins la CEDO de un magistrat
Un alt caz este cel al judecătoarei Maria Atudosei, de la Tribunalul Neamţ. Aceasta a primit despăgubiri de 150.000 de lei, pe baza unei decizii CEDO prin care România este condamnată pentru tergiversarea anchetei penale îm potriva judecătoarei.
Maria Atudosei a fost arestată, în 2002, de procurorul miliar Vasile Doană, sub acuzaţia că ar fi falsificat o serie de documente pe baza cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 1.400 de hectare de pădure.
Judecătoarea a stat 37 de zile în arest, iar după trei ani a fost scoasă de sub urmărirea penală de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a revenit în funcţie. Iniţial, a solicitat daune de 3,5 milioane de lei.
Numele procurorului Vasile Doană a mai fost implicat într-un proces pierdut de România la CEDO. În 1998, acesta l-a arestat pe colonelul Gheorghe Tudorache, comandantul unei unităţi militare din Poieşti, sub acuzaţia de corupţie pasivă, deşi Tudorache fusese cel care depusese o plângere penală privind furtul unei importante cantităţi de motorină.
Procurorul Doană nu a finalizat dosarul penal nici după patru ani de la demararea anchetei, iar CEDO a decis că statul român trebuie să-i plătească 2.800 de euro colonelului Gheorghe Tudorache. "Dacă e vina judecătorului, să se meargă pe atragerea răspunderii materiale. Dacă e vina executivului, să se remedieze legea.“, DANA GÂRBOVAN, judecător