Magistraţii MOTIVEAZĂ ACHITAREA lui Mircea Sandu şi a lui Mitică Dragomir: “Ceea ce pare ÎNTOCMIT ÎN MOD DEFECTUOS e rechizitoriul”

Curtea de Apel Bucureşti a dat publicităţii motivarea deciziei prin care Mircea Sandu şi Mitică Dragomor au fost achitaţi definitiv pentru abuz în serviciu în dosarul dezafilierii FC “U” Craiova. În documentul obţinut de EVZ, magistraţii scriu, în esenţă, că cei doi nu aveau atribuţii în legătură cu excluderea vreunui membru afiliat Federaţiei Române de Fotbal (FRF), astfel că nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu, iar spre finalul motivării magistraţii au conchis că “ceea ce pare a fi întocmit în mod defectuos este rechizitoriul”

“Analizând prevederile Statului şi ale Regulamentului de Aplicare a Statutului FRF, Curtea constată că inculpatul S.M. (n.r. – Sandu Mircea), în calitate de preşedinte al inculpatei FRFnu avea vreo atribuţie prevăzută de statut în legătură cu excluderea provizorie a unui membru afiliat al FRF, fiind incorectă susţinerea din rechizitoriu că inculpatul S.M. ar fi săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu în calitate de preşedinte al inculpatei FEDERAŢIA ROMÂNĂ DE FOTBAL. În realitate, participarea inculpatului S.Mla excluderea provizorie a S.C. ... S.A. s-a făcut în calitate de membru şi preşedinte al Comitetului Executiv al FRF, calitate în care a exprimat doar unul dintre cele 10 voturi care a decis aplicarea măsurii excluderii provizorii a acestui club de fotbal. De asemenea, în calitate de preşedinte al inculpatei FRFnu avea vreo atribuţie prevăzută de statut în legătură cu desfiinţarea unui contract (convenţie civilă sau contract de muncă) încheiat între un club şi jucătorul legitimat la acel club şi nici în legătură cu legitimarea unui jucător de fotbal la vreun club de fotbal”, se arată în motivarea deciziei Curţii de Apel Bucureşti.

“Analizând prevederile Statului Federaţiei Române de Fotbal, Curtea constată că pentru funcţia de Prim-vicepreşedinte al FRF, funcţie ocupată de inculpatul D.D. (n.r. – Dragomir Dumitru) la data faptelor, nu este stabilită nicio atribuţie. Conform art.38 alin.7 din statut se arătă că doar dacă preşedintele este absent, înlocuitorul său de drept, va fi unul dintre vicepreşedinţi, pe care preşedintele îl va desemna în acest scop. Deci, absenţa preşedintelui FRF nu îi conferă Prim-vicepreşedintelui FRF vreo atribuţie specială, acesta urmând să îndeplinească atribuţiile preşedintelui FRF, doar dacă a fost desemnat de către preşedintele FRF să îi ţină locul”, scriu magistraţii în documentul citat.

“Prin urmare, analizând prevederile Statului FRF şi ale Regulamentului de Aplicare a Statutului FRF, precum şi prevederile Statului LPF, Curtea constată că inculpatul D.D., în calitate de Prim-Vicepreşedinte al inculpatei FRFşi respectiv Preşedinte al inculpatei LPF, nu avea vreo atribuţie prevăzută de statut în legătură cu excluderea provizorie a unui membru afiliat al FRF, fiind incorectă susţinerea din rechizitoriu că inculpatul D.D.ar fi săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu în calitate de vicepreşedinte al inculpatei FRFşi de preşedinte al inculpatei LPF. În realitate, participarea inculpatului D.D.la excluderea provizorie a S.C. ... S.A. s-a făcut în calitate de membru şi vicepreşedinte al Comitetului Executiv al FRF, calitate în care a exprimat doar unul dintre cele 10 voturi care a decis aplicarea măsurii excluderii provizorii a acestui club de fotbal. De asemenea, în calitate de Prim Vice-preşedinte al inculpatei FRFnu avea vreo atribuţie prevăzută de statut în legătură cu desfiinţarea unui contract (convenţie civilă sau contract de muncă) încheiat între un club şi jucătorul legitimat la acel club şi nici în legătură cu legitimarea unui jucător de fotbal la vreun club de fotbal”, se arată în motiare.

“Sub un doilea aspect, Curtea constată că reprezentantul Ministerului Public a susţinut prin rechizitoriu că ulterior soluţiei de excludere provizorie a S.C. ... S.A., adoptată prin hotărârea nr.6 din data de 20 iulie 2011 a Comitetului Executiv al FRF, inculpaţii S.Mşi D.D, în calitate de conducători ai inculpatelor FRFşi LPFar fi desfiinţat contractele civile intervenite între S.C. ... S.A. şi jucătorii de fotbal şi ar fi legitimat jucătorii la alte cluburi sportive, fără nicio contraprestaţie aferentă drepturilor federative ale acestora cu vătămarea intereselor S.C. ... S.A. şi prejudicierea acesteia, îndeplinindu-şi în mod defectuos, „prin încălcarea legii” (sublinierea Curţii), cu ştiinţă şi abuz de putere, atribuţiile de serviciu”, reţin magistraţii.

“De altfel, Curtea constată că reprezentantul Ministerului Public nici nu ar fi putut identifica dispoziţii din legislaţia primară presupus încălcate prin faptele inculpaţilor, astfel cum au fost anterior expuse, întrucât pe de o parte, astfel cum se va arăta în continuare, inculpaţii S.Mşi D.D.nici nu aveau printre atribuţiile de serviciu reglementate prin statutele FRF sau LPF sau prin Regulamentul privind statutul şi transferul jucătorilor de fotbal, atribuţii privind desfiinţarea unor contracte încheiate între jucători şi un club de fotbal şi nici atribuţii privind legitimarea acelor jucători de fotbal la alte cluburi de fotbal. Pe de altă parte, pentru inculpatele FRFşi LPF, Curtea constată că în rechizitoriu aceste fapte sunt insuficient descrise pentru a se putea concluziona că aceste inculpate, prin intermediul altor organe din structurile lor organizatorice, decât inculpaţii  S.Mşi D.D.ar fi desfiinţat contractele încheiate între S.C. ... S.A. şi jucătorii legitimaţi la acest club şi ar fi legitimat aceşti jucători la alte cluburi de fotba”, potrivit documentului citat.

“În acest sens, Curtea constată că în speţa dedusă judecăţii, ceea ce pare a fi întocmit „în mod defectuos” este rechizitoriu întrucât nu realizează o descriere completă a faptelor anterior expuse, reţinute în sarcina inculpaţilor, nemenţionând care atribuţii statutare sau regulamentare le-ar fi permis fie inculpaţilor persoane fizice, fie inculpatelor persoane juridice să desfiinţeze, ca urmare a hotărârii nr.6 din data de 20 iulie 2011 a Comitetului Executiv al FRF, de excludere provizorie a S.C. ... S.A., contractele încheiate între acest din urmă club şi jucătorii legitimaţi la acesta şi să legitimeze aceşti jucători la alte cluburi de fotbal”, conchid magistraţii.