UDMR, PCM şi PPMT au semnat, ieri, o luare de poziţie comună prin care cer statului român autonomie teritorială, locală şi culturală.
Potrivit liderilor formațiunilor politice maghiare, există trei feluri de autonomie pe care o revendică – teritorială, locală şi culturală –, despre care ar vrea să discute cu majoritatea românească în anul Centenarului Marii Uniri, urmând ca aceasta să fie legiferată. Declaraţia comună a fost semnată, la Cluj-Napoca, de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt şi preşedintele PCM, Biro Zsolt.
Autoguvernare
László a precizat că maghiarii din România pot cinsti Centenarul majorității numai în cazul în care „vor avea drepturile lor şi vor putea să se simtă acasă în ţara lor”, subliniind că CNMT va sărbători în 2018 centenarul înfiinţării Consiliului Naţional Secuiesc, respectiv al Consiliului Naţional din Transilvania. „Noi, de fapt, avem datoria să cinstim Centenarul şi sentimentele majorităţii. (...) Putem da cinstire acestor sentimente şi acestui centenar numai în cazul când şi noi vom avea drepturile noastre şi vom putea să ne simţim acasă în ţara noastră comună. Am căzut la înţelegere să prevenim acea atmosferă duşmănoasă antimaghiară de care se folosesc politicieni obscuri, de tip naţional-comunist, cu ocazia Centenarului. Vă aduc la cunoştinţă că există şi un alt centenar, cel al fondării Consiliului Naţional Secuiesc, respectiv al Consiliului Naţional din Transilvania, în 1918. Cu ocazia acestor centenare, în paralel, atât Consiliul Naţional al Secuilor, cât şi CNMT au declarat acest an anul autodeterminării secuieşti, respectiv anul autoguvernării naţionale maghiare din Transilvania”, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, Tokes Laszlo.
Minority SavePack
Europarlamentarul a semnat, ieri, în prezenţa presei, iniţiativa cetăţenească Minority SafePack, care a fost înregistrată la Comisia Europeană în 29 martie 2017. Reprezentanţii minorităţilor naţionale trebuie să strângă, până în aprilie 2018, un milion de semnături, din cel puţin şapte state membre ale UE, timp de un an, în baza cărora Comisia Europeană urmează să elaboreze una sau mai multe directive privind protecţia minorităţilor naţionale autohtone.