Românii nu au inventat mafia, de altfel în vocabularul românesc există termenul de interlop nu cel de mafiot. Cu toate acestea sunt foarte multe lucruri pe care infractorii le-au împrumutat de la mafia italiană la capitolul organizare și multe de la mafia rusă la capitolul modus operandi.
Mafia italiana a fost în primul rând inspirație pentru interlopii români. Ea este organizată pe bază de familie. Practic acolo, toți membrii unei familii mafiote au ”grade”.
De asemenea organizarea este una ierarhică și sunt atrași în ea și rude ale celor care compun nucleul. În acest fel construcția pare să fie cea mai ferită de primejdii, pentru că italienii merg pe principiul: sângele apă nu se face.
Acesta a fost principiul preluat și la interlopii românii. Astfel, unul dintre cele mai longevive clanuri, cel al Cămătarilor are la bază doi frați. Ulterior la grup au aderat și copiii acestora, dar inclusiv mama celor doi frați era cunoscută drept Mimi Cămătăreasa.
Clanurile de interlopi bazate pe frăția de sânge
Un alt clan celebru, cel al Duduienilor, avea la bază pe frații Pian. Odată ce unul dintre frați a murit, cel care era mâna dreaptă a clanului a preluat conducerea. La fel se întâmplă și în cazul clanului Cordunenilor care are la bază tot o structură familială.
Înmormântarea lui Emi Pian / Sursă foto: Arhivă Evz
Cu privire la modus operandi, mai ales după 1990, când influențele balcanice erau în floare, interlopii preluaseră mult de la frații ruși.
Aceștia aveau legături profunde cu poliția, dar se implicau și în politică. Spre exemplu Fane Spoitoru era recunoscut pentru legăturile sale cu poliția. Frații Cămătaru îl cunoșteau pe Vanghelie, un fost lider politic important încă înainte de 1989. Clanul Butoanea făcea afaceri cu un ginerele unui lider politic important în anul 2012, iar exemplele pot continua.
Luptele de putere în clanuri, nu există
Dar există un anumit lucru care ne diferențiază de celelalte grupări mafiote. În clanurile românești zicala ”las-o, că merge și așa se aplică”. În sensul în care nu există revolte, nu există detronări de putere. De altfel și cei greșesc sunt pedepsiți mai blând nu cu moartea. Acest lucru, spun specialiștii din poliție este definitoriu pentru durata de viață a unui clan.
În ceea ce le privește pe cele din România, majoritatea au peste 30 de ani de existență, unele chiar mai mult. Acesta este și motivul pentru care inclusiv exportul clanurilor a fost un ”succes” în sensul în care aceștia comit infracțiuni nestingheriți și peste hotare, ba chiar se impun în anumite zone.