Mafia italiană se dă miloasă cu săracii și lovește în plină pandemie

Mafia italiană se dă miloasă cu săracii și lovește în plină pandemie

O Globo. Sub pretextul de a ajuta populația afectată de criza economică, mafioții împrumută bani și controlează comerțul cu articole precum măștile de protecție.

Într-o Italia cufundată în criza provocată de coronavirus, poate că un singur sector stă mai bine în ziua de astăzi decât atunci când a fost decretată carantina, la începutul lunii martie: mafia. Din clipa în care s-a răspândit pandemia pe toată planeta, autoritățile italiene din diverse domenii avertizează cu privire la oportunitatea pe care actuala criză a oferit-o organizațiilor infracţionale.

„Aceasta este cea mai bună din toate lumile pentru mafii" - afirmă avocata Vicenza Ronda, vicepreședinta Libera, una dintre cele mai mari asociații din Italia de combatere a criminalității organizate.

Scenariul favorizează extinderea activităților ilicite în economie - inclusiv în negocierile legate de măștile chirurgicale, un produs dintre cele mai căutate în acest moment - servind la crearea unui consens în rândul populației: statul este ineficient și nu este în stare să servească toată lumea. Întrucât întreprinderile mici și mijlocii îşi declară falimentul, pe lângă creșterea șomajului și a sărăciei, o parte a populației consideră că este mai bine să te bazezi pe solidaritatea crimei organizate, deoarece sprijinul financiar ilegal ajunge, de obicei, înainte de cel promis de guvern.

Ne puteți urmări și pe Google News

Puterea financiară

Unele orașe din țară, în special din sud, au înregistrat deja, în ultimele două luni, scene care evidenţiază oportunitatea creată de pandemie: la Palermo, în Sicilia, mafioții au distribuit în cartierele sărace ceea ce s-a numit „pachete solidare" (coșuri de bază) și chiar şi bani. Episodul a ajuns în ziare și a determinat un membru al clanului sicilian să scrie pe profilul său de Facebook că „se mândreşte cu faptul că este mafiot" și că poate „ajuta" la a pune capăt foamei celor care au cea mai multă nevoie.

Se estimează că peste un milion de oameni din Italia au început să aibă nevoie de ajutor pentru a mânca după începutul pandemiei, alăturându-se celorlalte 3 milioane care se luptau deja cu greutăţi înainte de coronavirus.

Puterea financiară a mafiilor le permite o anumită rivalitate cu statul, în special atunci când împrumută bani comercianților și familiilor aflate în dificultate. Guvernul italian a aprobat recent un pachet de 55 de miliarde de euro pentru a ajuta la redresarea țării. Numai din traficul de droguri, Ndrangheta (unul dintre cele mai mari grupări mafiote italiene, care are legături cu PCC [Primul Comandament al Capitalei, organizaţie criminală din Brazilia, care acţionează mai ales la São Paulo, fiind prezent şi în alte 22 din cele 27 de state ale ţării; n. trad.] din Brazilia) face să circule aproximativ 40 de miliarde de euro pe an.

În urmă cu două săptămâni, șeful poliției italiene, Franco Gabrielli, a participat la o conferință cu privire la un proiect al Interpolului despre mafie și a comentat că Ndrangheta încearcă să profite de criza COVID pentru a intra în "producția de medicamente și vaccinuri".

La sfârșitul lunii martie, când carantina din Italia nu împlinise încă o lună, serviciul secret a informat guvernul - raportul s-a scurs în presă - despre riscul unei noi extinderi a organizațiilor în economia formală, pe lângă posibila participare a membrilor săi la revolte și la tulburări sociale.

Pentru a înrăutăți lucrurile, 498 de persoane condamnate pentru relații mafiote au ieșit din închisoare pentru a-și ispăși pedepsele acasă din cauza apariției COVID-19, ceea ce a sfârșit prin declanşa o criză politică în cadrul executivului. Trei dintre deţinuţii avantajaţi erau mafioți considerați a fi deosebit de periculoși, supuși unui regim restrictiv, care prevedea deja o izolare completă.

Ieşirea acestor deţinuţi - motivată de rebeliunile care au izbucnit în mai multe închisori la începutul pandemiei - a condus la demisia șefului național al serviciului penitenciarelor și aproape a dus la destituirea ministrului justiției, Alfonso Bonafede, care a rămas în funcție după ce Senatul italian a respins, pe 20 mai, o moțiune de încredere depusă de opoziție.