Practic, doar electoratul lui Macron se opune cu moderație mișcărilor de protest (13 la sută) sau se declară ostil acestor demonstrații. „Marea dezbatere” anunțată de Macron nu e nici pe departe atât de populară. Potrivit aceluiași sondaj de opinie, 40 la sută dintre respondenți declară că ar fi dispuși să participe la această consultare. Mai grav este faptul că tot 40 la sută dintre ei sunt de părere că președintele Macron și guvernul nu vor lua în calcul

sugestiile făcute de francezi. Foarte interesant în acest sondaj este faptul că ne dă câteva indicii cu privire la apartenența politică a celor care susțin manifestațiile sau chiar participă la ele. Potrivit studiului făcut de Elabe, 81 la

sută dintre susținătorii lui Marine le Pen susțin „vestele galbene”. Procentul este chiar mai mare printre susținătorii extremei stângi conduse de Jean-Luc Mélenchon (88 la sută). E o dovadă destul de clară că mișcarea nu este îndreptată punctual împotriva unor politici, ci este o mișcare antisistem, după modelul italian (alianța dintre populiștii lui Salvini și mișcarea de stânga anti-sistem 5 Stele).



Revenind însă la situația politică delicată în care se află Emmanuel Macron, trebuie spus că unii reprezentanți ai “vestelor galbene” refuză din start nu numai să participe la dezbaterea națională, dar și orice negocieri cu actualul șef al statului. "Prima noastră cerere este demisia lui Macron.(…) Nu mai dorim să auzim de acest domn. Trebuie să plece!” Mai mult, simțind momentul favorabil, purtătorul de cuvânt al partidului Debout la France (partid cotat cu 7 la sută în

sondajele privind intenția de vot), Damien Lempereur, susține că: "În fața acestui impas, singura soluție este să ne întoarcem la urne”. Că se va ajunge sau nu la alegeri anticipate în Franța e deocamdată greu de spus. Cert este că, vrea-nu vrea, președintele francez va trebui să treacă printr-un test dur în mai, la alegerile europene. Aici vor cântări greu statisticile publicate recent de Oficiul francez pentru protecția refugiaților și a apatrizilor Potrivit acestor date,

Franța a înregistrat o creștere de 22% a cererilor de azil în 2018 (în timp ce Italia și Austria au înregistrat scăderi accentuate n.r.). Ministerul francez de Interne a arătat că țara a primit 122.743 de cereri de azil în 2018, continuând creșterea progresivă care se înregistrează începând cu 2014. Un total de 46.700 de persoane au primit statutul de azil de către guvernul francez în 2018, o creștere cu circa nouă procente față de anul precedent, potrivit Oficiului francez pentru protecția refugiaților și a apatrizilor. Și, pentru că o nenorocire nu vine niciodată singură, în timpul rămas până la scrutinul european e posibil ca Franța să mai sufere un nou șoc, economic de această dată. Dacă ieșirea Marii Britanii din UE se va produce fără un acord, economia Hexagonului va fi puternic afectată, alături de cea a Germaniei vecine.

 

Te-ar putea interesa și: