Editura Evenimentul si Capital

PLANUL lui Macron de a RUPE Franța: O parte MUSULAMNĂ, alta franceză

Autor: | | 7 Comentarii | 16053 Vizualizari

Emmanuel Macron adoptă pe bandă rulantă măsuri care acordă autonomie uriașă comunităților musulmane. Se pregătește un „Califat à la française”.

O senzațională analiză pentru Gatestone Institute a lui Yves Mamou, a cărui următoare carte, „Marele abandon, elitele franceze și islamismul” va apărea în octombrie la Paris.

Înt cartea sa de memorii, „Un președinte nu ar trebui să spună asta”, publicată în 2016, cu cîteva luni înainte de alegerile prezidențiale din 2017, François Hollande recunoștea că Franța are „o problemă cu Islamul, este adevărat. Nimeni nu se îndoiește.” Adăuga: „Sunt lucruri care îi frământă (pe francezi), se suie într-un tren, văd niște bărboși, niști inși care citesc Coranul, femei cu văl.”

Despre imigrație spunea: „Cred că sunt prea multe sosiri, imigranți care nu ar trebui să fie aici”. Apoi Hollande conchidea: „Cum să eviți separarea? Căci tocmai asta este pe cale să se petreacă: împărțirea.”

„Împărțirea” de care vorbea Hollande era ruperea teritoriului național al Franței în două: una pentru musulmani, cealaltă pentru nemusulmani.

Președintele Emmanuel Macron, ales în 2017, se gândește la separare nu ca la un risc major ci ca la o soluție. Ținând cont de ceea ce a zis și făcut de la alegerea sa, pare posibil să presupunem că împărțirea țării este în curs.

Oficial, Macron continuă să fie un gardian al Constituției și să întruchipeze unitatea națională. Însă strategia pe care o aplică, progresiv, pare o strategie a împărțirii.

Prima etapă a acestui proces de împărțire națională a constat în crearea unui nou inamic. Pentru Macron, inamicul nu este islamul radical, care a fragmentat teritorii și a omorât sute de persoane în Franța în ultimii ani. Înainte de alegerile din 2017, Macron denunța „laicismul” ca pe „concepție îngustă și putredă a laicității care denotă deopotrivă o insecuritate culturală profundă și o lipsă de înțelegere istorică a Franței”.

În octombrie 2016, el denunțase partizanii „unei viziuni revanșarde a laicității”, ai „unei laicități care, înainte de toate, pune interdicții, care se manifestă mai ales la adresa unei anumite religii”.

În decembrie 2017, după alegerea sa, Macron a organizat o întâlnire cu reprezentanții a șase culte (catolic, protestant, ortodox, musulman, iudaic și budist) la Palatul Elysée. Nimic nu a răsuflat de la această întâlnire cu excepția unei mici declarații îngrijorate de o eventuală „radicalizare a laicității”. Un citat care spune multe: nu islamul politic este problema, ci rezistența la islam, care împiedică unitatea națiunii.

Pentru a izola laicitatea și a o arăta ca inamic, Macron avea nevoie de aliați. Nu putea găsi alții mai buni decât în sânul Bisericii Catolice, prima victimă în Franța a legii din 1905, care a rupt toate legăturile dintre Biserică și Stat.

În aprilie 2018, Macron a mers așadar la conferința Episcopilor din Franța. În somptuosul decor al Colegiului Bernardinilor, în fața a peste 400 de personalități catolice, Emmanuel Macron a rostit un discurserudit și liric, dar lipsit de orice propunere.

Totuși, cu abilitate strecurată în discurs, apărea o invitație la „repararea legăturii stricate” dintre Biserică și Stat. Cei 400 de oficiali catolici s-au ridicat în picioare și l-au ovaționat pe președinte ca pe un salvator.

În iunie 2018, Macron și-a reiterat iubirea față de catolici vizitându-l pe Papa Francisc la Vatican și acceptând titlul de canonic onorific al basilicii San-Giovanni-di-Laterano. Președintele și-a reafirmat de asemenea voința „de a aprofunda legăturile noastre de prietenie și de încredere cu Sfântul Scaun”.

Cu un asemenea puternic aliat catolic îm buzunar, Macron putea lansa a doua etapă a strategiei de împărțire: autonomizarea musulmanilor din Franța, încredințându-le cheile „politicii municipale”. Termenul „politică municipală” reprezintă sinonimul integrării și asimilării în stil franțuzesc.

În ultimii 30 de ani, Statul francez a alocat 48 de miliarde de euro pentru proiecte de renovare a periferiilor sărace, care adăposteau milioane de imigranți, în special musulmani din prima, a doua și a treia generație. Noile clădiri, noile străzi și noile vehicule de transport în comun par totuși să fi produs efectul contrar celui dorit: violențe de tradă repetate, atacuri împotriva școlilor și a comisariatelor de poliție, trafic de droguri, proliferarea moscheilor salafiste, și peste 1700 de jihadiști plecați să îngroașe rândurile ISIS.

În mai 2018, Macron a respins cu abilitate recomandarea raportului Borloo de a aloca alte 48 de miliarde de euro pentru încă 30 de ani pentru o politică ratată. În loc să continue a-și cumpăra pacea socială (fragilă) cu miliardelel luate de la contribuabili, Macron a făcut mai mult: a creat „Consiliul prezidențial al orașului”, o structură politică alcătuită în special din oficiali musulmani (două treimi din totalul membrilor Consiliului) și din reprezentanți de organizații care lucrează la periferie. Astăzi, acest organ este însărcinat să supravegheze politica orașului.

Așadar, pentru noi miliarde în perspectivă, dar cu un „comitet consultativ musulman” pentru reorientarea banilor de la vechea politică municipală.

Două agenții sunt implicate în finanțarea renovării „zonelor urbane sensibile”: ANRU (Agenția Națională pentru Renovare Urbană) și ACSE (Agenția pentru Coeziune Socială și Egalitate teritorială).

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Internaţional

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI