Lupta lui Gigi Becali pentru respectarea drepturilor deținuților a început imediat după ce acesta a fost încarcerat în penitenciar, prima dată la Jilava și apoi la Poarta Albă.
După ce a executat o parte din pedeapsă, Becali a solicitat o recompensă cu ieșire din penitenciar, drept prevăzut de Legea 275/2006, care consta într-o permisie de câteva zile care să fie petrecute alături de familie. În penitenciarele din România, deși există mii de deținuți încarcerați la regim deschis, aceștia având dreptul chiar și la telefon mobil, dreptul la recompense cu zile de libertate este drastic restricționat.
” Administrația Penitenciarului Jilava m-a tratat cu maximă ostilitate dovada fiind împrejurarea că am fost sancționat disciplinar pentru comiterea unor așa zise abateri, inexistente în Regulament, sancționarea mea fiind făcută exclusiv cu scopul de a mă plasa în poziția deținutului care nu mai poate beneficia de dreptul la recompensă. Atacând însă în justiție sancțiunile aplicate de conducerea penitenciarului mi s-a dat câștig de cauză, fiind astfel evidențiat caracterul nelegal și abuziv al măsurilor dispuse împotriva mea”, îi scria Becali, în martie 2014, președintelui României.
Şeful ANP legiferează după cum vrea el
Gigi Becali susține în același memoriu că de fiecare dată când solicita o recompensă în zile libere, ANP invoca prevederile unei decizii ale directorului acestei instituții, decizie care a fost anulată de Curtea de Apel București și Înalta Curte de Casație și Justiție, încă din anul 2013.
Instanțele au stabilit că această decizie a fost emisă ilegal de directorul ANP, prin exces de putere, fapt stabilit și judecătorii de la Curtea de Apel București sau Înalta Curte de Casație și Justiție. ” Curtea analizând actul administrativ contestat, constată că Directorul General al Administrației Naționale a Penitenciarelor i s-au delegat competențe prin Regulamentul de aplicare a Legii 275/2006 privind executarea pedepselor pentru stabilirea unor proceduri în vederea recompensei prevăzută la art. 68 alin. I literele f și g din lege, nicidecum prin stabilirea unor condiții suplimentare decât cele legale și nici măcar prin posibilitatea stabilirii unui termen de așteptare în cadrul căruia deținutul să nu poată beneficia de recompensă constând în permisiunea de ieșire din locul de detenție. Astfel, din această perspectivă, alin. 4 al art. 1 a fost adoptat prin săvârșirea unui exces de putere, în sensul legii contenciosului normativ, în forma încălcării limitelor competenței”, se mai arată în memoriu semnat de Gigi Becali.
Șeful ANP a comis exces de putere
Abuzurile au început în anul 2008, când directorul ANP a emis decizia 486/2013, prin care se stabilieau o serie de condiții, atenție, care nu există în Legea de executare a pedepselor 275/2006, pentru acordarea recompenselor cu ieșire din penitenciar.
Legea de executare a pedepselor stabilește că recompensele cu ieșire din penitenciar se acordă doar persoanelor care au avut o conduită constant pozitivă și prezintă suficientă încredere că nu mai comit alte infracțiuni.
Judecătorii de la Curtea de Apel București și cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis că această decizie a șefului ANP, de a limita, peste lege, condițiile acordării acestor permisii, a fost făcută cu exces de putere, ”în sensul încălcării limitelor de competență”.
”Cea de-a doua dimensiune verificată de prima instanță a vizat săvârșirea excesului de putere și prin încălcarea drepturilor și libertăților persoanelor cărora li se adresează ... toate criticile reclamentei sunt fundamentate”, se arată în decizia Curții de Apel București, prin care s-a anulat decizia 486/2008, a șefului ANP.
”Orientativ” și nu ”imperativ”
Patronul de la Steaua mai susține în memoriul său că după ce Curtea de Apel București a anulat decizia din 2008, ANP a emis o altă decizie, Decizia 438/2013, care, culmea, conținea aceleași prevederi ilegale, anulate de judecători, și considerate a fi de natură a încălca drepturile unor persoane, fie ele chiar și deținute. ”Menționez că ulterior anulării dispozițiilor din Decizia Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 486/13.08.2008 (anexa) prin hotărârea judecătorească menționată, Directorul General al Adiministrației Naționale a Penitenciarelor a emis o altă Decizie cu nr. 438 din 13.04.2013, înserând în aceasta din urmă decizie, dispoziții normative identice ca și conținut cu dispozițiile normative anulate în justiție”, mai arată Gigi Bercali.
Cei de la ANP au precizat că au preluat aceste prevederi, considerate ilegale, dar că acestea nu erau dispoziții imperative, ci dispoziții orientative. Cu alte cuvinte, ofițerii din penitenciare erau împinși ”orientativ” la a comite infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, atunci când decideau sau nu, acordarea acestor tipuri de recompensă.
Abia după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut decizia Curții de Apel București, pronunțată în dosarul 9044/2/2012, Autoritatea Națională a Penitenciarelor a emis o altă decizie, Decizia 377/2014, prin care prevederile ilegale au fost anulate.
Încă nu se știe dacă președintele României a depus diligențele necesare pentru ca drepturile deținuților, menționate în cele doupă decizii ale instanțelor, sunt sau nu respectate.