Spuneți-mi, cât mai rezistă Victor Ponta, ca să intrăm direct în subiect?

Eu sper să reziste, are susținerea mea.

Politic, nu psihic.

Politic, vorbind. Are susținerea mea, are susținerea PSD, are și susținerea Coaliției. Deci, din punct de vedere politic, sunt toate condițiile să rămână în continuare premier până în decembrie 2016.

Dar situația lui din punct de vedere  juridic nu devine mai complicată?

Eu nu am de unde să știu asta.

Păi, s-a anunțat zilele acestea finalizarea dosarului. Cum se poate finaliza? La cum arată e clar că vor să-l trimită în judecată. Bun, haideți să presupunem că-l trimit în judecată.

Nu sunt nici jurist, nici procuror, nu am informații din interior. Nu am de unde să știu lucrul acesta. Când ajungem acolo o să vedem ce se întâmplă.

Nu puteți să stați să așteptați să vă ia prin surprindere DNA-ul.

Lăsați că nu ne ia prin surprindere. Dar Victor Ponta are susținerea politică a partidului și a Coaliției.

Și credeți că Coaliția  va mai rezista?

Eu cred că da. Nu sunt motive pentru ca această Coaliție să nu reziste. ALDE, prin vocea domnilor Călin Popescu Tăriceanu și Daniel Constantin și-au exprimat susținerea pentru guvern. UNPR prin vocea președintelui Gabriel Oprea, la fel. Sunt oameni de cuvânt, oameni de încredere. Nu sunt motive să rupem Coaliția, chiar nu sunt.

Deci, o schimbare de guvern s-ar produce, hai să spunem, în trei ipoteze. Prima: Victor Ponta să-și dea demisia. Și-a mai dat-o odată pe Facebook de la partid.

Eu cred că nu mai face acum, sper.

O să urmărim Facebook-ul pentru asta. Doi, ca unul din partide, de fapt, UNPR-ul este cel care contează în toată această ecuație, să voteze o moțiune de cenzură sau să anunțe retragerea sprijinului pentru guvernul Ponta, ceea ce Gabriel Oprea a spus că nu va face. Iar a treia ipoteză este ca președintele Klaus Iohannis să-l suspende în condițiile în care acest dosar ar fi trimis în instanță. Pentru această ultimă situație, aveți vreun scenariu pregătit?

De suspendare a premierului?

Da.

Eu nu cred că este benefic sau eficient să-ți cheltui foarte multă energie și imaginație să construiești scenarii pe niște ipoteze despre care nu știi cât de realiste sunt sau nu. Lucrurile dacă se întâmplă, sper să nu se întâmple, nu vor avea o derulare cu viteza luminii de pe o zi pe alta. Sper să nu ajungem acolo, dar PSD nu este un partid mic, un partid care să poată să fie luat prin surprindere. Deci, există variante. Eu în continuare cred și sper ca Victor Ponta să rămână premier până în decembrie 2016.

Vi s-ar părea exagerat ca președintele Klaus Iohannis să-l suspende în aceste condiții?

Nu, nu mi-aș dori.

Să asistăm la o schimbare de guvern printr-un act administrative.

Nu mi-aș dori să se întâmple asta, pentru că eu îmi doresc ca în România lucrurile să se întâmple într-un registru democratic, în care totuși să nu se uite că orice guvern ajunge în final acolo prin votul cetățenilor, e  adevărat, indirect, prin votul dat parlamentarilor care formează un guvern. E bine ca guvernele să se schimbe după alegeri, sigur cu excepția moțiunilor de cenzură, care și ele reprezintă un mijloc democratic.

"Prietenii se mai supără"

Când ați vorbit ultima oară cu Victor Ponta?

Ieri, ieri după-amiază.

Deci, înregistrăm miercuri, în cursul zilei de marți.

Da, marți. În fiecare zi vorbesc cu Victor Ponta.

Și mai aveți aceleași sentimente, îl mai considerați tânărul dumneavoastră prieten?

Da, el nu a îmbătrânit, deci rămâne în continuare tânăr.

Nu, întrebam dacă e prieten, nu dacă e tânăr. Distanța dintre dvs și Victor Ponta rămâne aceeași,  zece ani.

Zece ani, da. Din partea mea nu s-a schimbat cu absolut nimic abordarea, relația cu Victor Ponta.

Din partea lui?

Nu cred. N-am văzut, nici n-am simțit.

De ce vă întreb, pentru că v- am citit pe contul de Facebook, ați avut două postări lungi , mi s-a părut că erau scrise de dumneavoastră…

Vi s-a părut bine.

..pentru că exista o tentă foarte personală în acele postări. În sfârșit, acolo aduceați în discuție mai multe aspecte privind relația cu Victor Ponta. De ce ați simțit nevoia să scrieți pe Facebook, și nu ați vorbit direct cu el?

Am vorbit și cu el dar..

E ușor exchibiționist când vine vorba de relația dintre două persoane.

Aveam eu foarte multe mesaje pe care le primeam pe Facebook, a fost o perioadă destul de intensă emoțional dacă pot spune așa acele zile premergătoare Comitetului Executiv Național în care am primit eu votul de încredere de la colegi și se vorbea foarte mult și cu foarte multă patimă. Și am simțit nevoia ca ceea ce voiam să-i spun lui și îi și spusesem, să postez și pe Facebook pentru ca toți cei care îmi trimiteau mesaje și erau interesați de relația noastră să știe. Și, într-adevăr, am pus o tentă foarte personală, dar am făcut-o în mod intenționat.

Pentru că ați vorbit la un moment dat de tânărul dumneavoastră prieten Victor Ponta care “a făcut câteva gesturi anapoda pentru că a părăsit o vreme toate aceste reguli ale priteteniei m-am grăbit să-i fac reproșuri în public”. Deci, din punct de vedere personal, a existat o tensiune între dumneavoastră și Victor Ponta.

Am fost supărat. Prietenii se mai supără.

De atitudini politice. Nu puteați să vă supărați că, eu știu, a ars omleta dimineața.

Bineînțeles. Gestul lui pe care în final l-am înțeles, orice om poate să treacă printr-o situație limită. Dar e un gest care ne-a surprins pe toți și ne-a afectat pe toți demisia lui din fruntea PSD.

Ați vorbit de trădare la un moment dat într-una dintre postări.

Nu am vorbit eu, am preluat pentru că se vorbea foarte mult despre trădare.

Ați adus în discuție acest element  important în politică, trădarea. Ați spus că dumneavoastră nu ați trădat, că Victor Ponta nu a trădat, dar altcineva a trădat. La cine v-ați referit?

Nu o să spun la întâlnirea asta. Dar vreau să nuanțez ceva. Se vorbea atunci că aș fi trădat eu. Ce să trădez? Eu am fost pus ca și tot partidul în fața unui fapt. Victor Ponta și-a dat demisia. Deci, nu poți să trădezi un om care-și dă demisia. Și am simțit nevoia să spun lucrul acesta.

Acum știți că în politică, asta cu demisia de la Ceaușescu încoace, toată lumea își dorește să fie rechemat. Și Ceaușescu și-a dat demisia și au sărit să-l cheme înapoi. Emil Constantinescu la un moment dat când nu a mai anunțat că  va candida la alegerile prezidențiale, tot așa aștepta o reacție.

S-a făcut lucrul acesta în Biroul Permanent Național. I s-a cerut lui Victor Ponta să renunțe la acest gest și a refuzat. Adică, i s-a cerut lui Victor asta, numai că a rămas consecvent. Motivele care l-au determinat să o facă nu s-au schimbat, nu au dispărut.

N-a avut contracandidat cu șanse egale la interimat

Credeți că funcția de președinte al PSD este o funcție riscantă?

Da, este foarte riscantă pentru că este cel mai pare partid din România.

Stați că nu este un balaur cu șapte capete…

Nu, este un partid greu de condus. Este un partid frumos, compus din oameni cu personalitate, oameni care au o profundă viziune de stânga, care sunt îndreptați către bine și către construcție și este riscantă pentru că, dacă nu ești foarte atent și nu te ridici la nivelul așteptărilor spuse sau nespuse din interiorul partidului, poți să-ți distrugi cariera politică și imaginea în interiorul partidului. Din acest motiv spun că este riscant.

Și penal mă gândeam.

Așa riscantă este în general poziția de politician. 

V-ați gândit în momentul în care ați intrat în PSD că puteți ajunge președintele PSD-ului?

Nu, nu m-am gândit. Dar, chiar dacă este pentru o perioadă de interimar pentru mine este o onoare. Nu este ceva necunoscut. De ani de zile ca și președinte executiv am gestionat tot ce înseamnă activitate executivă în partid și numai. Dar este onorant. A fi președintele PSD, repet un partid la care țin foarte mult și cu care mă identific este o onoare.

Asta înseamnă că veți candida la Congres, nu?

Asta înseamnă că este o onoare pentru mine și după ce se va stabili exact care va fi data Congresului, cred că trebuie să fie în această toamnă, nu ne putem lungi până după alegerile parlamentare

Deja se intră în linie dreaptă pentru alegerile locale, din punct de vedere politic…

Data Congresului trebuie să fie stabilită strict în funcție de calendarul pentru pregătirea alegerilor locale. Este nevoie de cel puțin o lună jumate în care trebuie să pregătim candidaturile, nu vreau să mai avem o abordare superficială în ceea ce privește candidații noștri la alegerile locale. Măcar președinții de Consilii Județene, primarii de mari municipii și de orașe să fie selectați și să fie deciși după o analiză foarte riguroasă și perioada asta  nu poate să fie dectât după Congres pentru că nu poți să faci această analiză în perioada premergătoare Congresului. Deci, cred că Congresul trebuie făcut puțin mai aproape, să nu facem această analiză amestecată cu sărbătorile. Luna decembrie este o lună în care oamenii se mai liniștesc.

Nu prea v-ați plimbat, nu ați avut timp să luați contact cu filiale, cred că ați luat înainte de demisie, abia v-ați întors din concediu, dar vi se pare că PSD este un partid aflat în depresie?

Acum nu.

Dar când a fost? Nu era în depresie, odată cu demisia…Deci, acum e faza post-depresie, da?

Dar nu a fost în depresie. Depresie e un cuvânt greu.

Trist…

Era destul de dezorientat cu demisia președintelui, o demisie intempestivă sigur că a tulburat foarte mult organizațiile și partidul în ansamblu. Acesta a fost și unul dintre motivele principale care m-au determinat să cer votul de încredere în Comitetul Executiv și cred că a fost și unul dintre motivele pentru care a fost un scor atât de mare la votul din Comitetul Executiv, pentru că toți cei care au fost acolo președinți de organizații aveau impresiile puternice din rândul organizațiilor. 

Acum, în mod real, exista un contracadidat? Ca șanse politice, cineva care să se bată de la egal la egal cu dvs.

Real, nu.

Formal se putea ca să se simuleze democrația întotdeauna se găsesc unul, doi candidați.

Dar nu a fost o simulare, pur și simplu Rovana chiar și-a dorit să candideze, și-a dorit lucrul acesta și foarte bine a făcut.

Am înțeles.

Dar s-a simțit nevoia, partidul a simțit nevoia și am simțit-o și eu că trebuie să o facem, să mă implic. Chiar dacă nu…

De ce nu l-a susținut Ponta la șefia PSD

Victor Ponta nu v-a susținut atunci pe față. A contribuit acest lucru la supărarea dvs față de el?

Nu, nu am fost foarte vesel. Eu susținându-l cinci ani de zile, deschis, public, transparent, de fiecare dată, dar l-am înțeles.

De ce a făcut-o dacă l-ați înțeles? Explicați-mi și mie,  și nouă.

El mi-a explicat mie că el a crezut pentru mine personal că este mai bine să nu mă implic. Așa a crezut el. Și pentru asta l-am apreciat, dar i-am spus că decizia o iau eu. Eu îmi asum.

La ce se referea? La condamnarea de un an cu suspendare?

Probabil. Probabil că la asta se referea. Poate s-a gândit că această nouă poziție poate influența cursul procesului. Eu sunt încăpățânat și mă forțez să cred că în România nu se poate întâmpla așa ceva.

În ce sens?

O evoluție politică să poată influența…

În sensul acesta. Dar dvs. vă considerați vinovat?

Nu, categoric nu.

De ce?

Pentru că acuzațiile referitoare la faptul că am îndemnat lumea să vină la vot…

Într-un proces electoral în care prezența era un factor determinant.

În ziua de duminică, toate televiziunile cereau oamenilor să vină la vot. Instituțiile publice, cum a fost Autoritatea Electorală Permanentă, a avut clip să îndemne lumea să vină la vot. În duminica respectivă…nu este interzis.

Stați că aici nu avem îndemnuri publice, ci de modul în care determini niște oameni să vină la vot.

Cum? V-ați uitat pe sentință?

Am citit-o, da.

Dacă ați citit-o înseamnă că discutăm pe lângă. Nu. Problema nu se pune să nu ai voie să îndemni lumea să vină la vot. În toate țările democratice, așa se întâmplă. În ziua votului, americanii se duc cu liste și cu mașini ca să-i aducă pe oameni la vot.

Dar vorbim de procese electorale diferite. Nu vreau să intrăm într-o discuție că nu sunt jurist…

Dar putem intra, este plăcerea dumneavoastră. Puteți să dați sentința acum.

Eu nu vă știu cazul atât de bine pe cât îl știți dvs.

Tocmai de-aia. Dați sentința acum. Ori dăm sentința acuma, cum s-a mai dat la televizor, că s-au dat.

Nu vreau să dau sentințe. V-am întrebat dacă vă simțiți vinovat.

Nu, categoric nu.

Și atunci nu o simțiți ca pe o povară.

Nu, dacă mă simțeam…

Nu vi se pare ciudat ca PSD să aibă un președinte condamnat într-o primă instanță și un premier care…

Dl. Andronic înțeleg încotro vreți să duceți discuția, dar vă spun sincer că nu mă feresc de discuția asta.

Nu vreau să o duc nicăieri. Vă întrebam.

Normal, am înțeles, cu prietenie mă întrebați. A fost o situație specială pentru partid și partidul a adoptat o măsură specială. Categoric, da. Exagerăm: într-un război în care comandantul din varii motive nu mai poate conduce trupele și atunci trupele hotărăsc până ducem războiul la capăt sau bătălia asta îl alegem pe X ca să ne conducă. Așa a gândit partidul atunci și eu nu puteam să refuz și să trăiesc toată viața cu greutate în suflet, că la un moment dat partidul a avut nevoie de mine și eu din lașitate, din teamă că s-ar putea întâmpla ceva, nu am făcut-o. Activez în acest partid de 15 ani de zile și practic m-am identificat cu el. Ăsta a fost raționamentul. Dincolo de ciudățenii sau neciudățenii.

Am înțeles. Ce le veți spune la Congres oamenilor să vă voteze? Care este viziunea dvs în ceea ce privește reforma în PSD pentru că orice președinte care vine simte nevoia să reformeze partidul.

Ceea ce voi spune la Congres voi spune la Congres. Nu pot să-mi permit să spun…

Câteva idei măcar, nu vreau un discurs.

Aia e altceva. Pe mine mă interesează în primul rând, să schimbăm abordarea politică a PSD. Și în spațiul public am făcut câteva propuneri, inclusiv propunerea de consens politic pe care nu am făcut-o ca și un cadou pentru președinte. Vă spun sincer că…

Sunteți bănuit numai de lucruri rele.

E un lucru rău să ai o relație bună cu Președintele?

Klaus Iohannis mai are încă timp să devină președintele României

În momentul în care sunteți bănuit de… e un adversar politic, nu? Indiferent de ce spunem, de facto este liderul Opoziției. Acum nu trebuie să ne ascundem după cuvinte.

Dar de ce să nu ne forțăm să credem că  poate fi respectată Constituția? De ce să plecăm de la ideea că președintele României nu respectă Constituția? Dacă plecăm de la ideea asta, pe care o consider greșită înseamnă că niciodată nu o să ne vindecăm. Tot timpul o să fim suspicioși.

Dar președintele României a spus că își dorește un guvern al lui, nu?

E o dorință a președintelui, asta nu înseamnă că nu pot avea și alte păreri.

Deci când spune îmi doresc un guvern al meu, ce putem deduce, că respectă Constituția?

Dacă își dorește un guvern? În continuare are timp să devină președinte al României, să îmbrace corect  haina de președinte al României. Ideea de consens politic pentru că politica de război permanent, hărțuială de dragul hărțuielii, cel puțin în ultimii 10 ani de zile, la ce rezultate a dus? Cetățenii care nu se mai gândesc.

Vă spun: Victor Ponta a pierdut alegerile prezidențiale și din acest motiv.

Să mergem și mai jos, în profunzimea societății.

A fost o luptă continuă în care de fapt, nu s-a întâmplat nimic.

Exact. S-a produs vreo dezvoltare serioasă? Nu. Cetățenii s-au apropiat mai mult de  ideea de politică sau din ce în ce mai puțini cetățeni, mai mult de 25% nu sunt.

Nu, plus că s-au și polarizat segmente din societate într-un mod care vedeți și acum continuă această împărțire. Dar consensul nu exclude dezbaterea?

Nu, tocmai asta voiam să vă spun și i-am spus și președintelui.

Aici sunt de acord cu Klaus Iohannis.

Mi se pare corect să fiți de acord. Eu nu sunt de acord, am acest drept încă. Consensul politic poate să fie rezultatul dezbaterii, dialogului. Pentru că nu pornim de la ideea în care, prin definiție, toți suntem în consens: nu mai avem doctrine, păreri, inițiative. Nu, dezbatem, dar nu cumva sunt niște teme importante în țara asta, pentru România, cum a fost și Codul Fiscal, proiecte de legi care trebuie să dureze în timp, pentru care este nevoie de consens și atunci pot fi dispute politice. Pot fi atacuri, nu, nu vreau să mai avem așa ceva, dar nu cumva în jurul unor mari teme ne putem strânge pentru a avea consens politic? Chiar și cu președintele. Eu cred că președintele nu e supărat, sper, că după cererea de reexaminare a Codului Fiscal toate partidele am reușit să avem un punct de vedere comun și am și promulgat legea. Nu cumva mai sunt niște teme? Avem legea salarizării bugetare acuma, este o lege care trebuie să stea în vigoare mulți ani. Dacă nu reușim să avem un dialog cu Opoziția sau dacă Opoziția nu are un dialog cu noi și nu avem un consens după o dezbatere finală, serioasă, asupra legii, dacă vin ei la Putere să zicem și schimbă legea, atunci ce mai înțeleg bugetarii? Un plan de dezvoltare pentru România.

Bun, dar această dezbatere nu se realizează în Parlament? Nu înțeleg de ce vreți să scoateți această dezbatere din Parlament să se ducă într-o zonă a liderilor politici care se adună într-o sală, cum s-a întâmplat la Codul Fiscal și discută. Până la urmă, în Parlament au existat dezbateri, amendamente cum a fost cel de 19% propus de liberali, acceptat și votat de PSD. A existat un vot. Aici nu prea înțeleg, de ce nu mutăm dintr-o zonă, acela e cazul firesc de dezbatere.

Tot acolo s-au făcut dezbaterile.

Așa vi s-a părut? La Codul Fiscal unde s-a făcut dezbatere în Parlament?

Dar ce credeți că noi, la Codul Fiscal, ne-am întâlnit decât atunci în ora în care am stat de vorbă? Să nu credeți lucrul ăsta. Dar de ce să excludem intervenția liderilor politici? Pentru că până la urmă, liderul politic are responsabilitatea uriașă a unui partid pe care îl are în spate și îl susține. Și se lucrează împreună: liderii politici cu parlamentarii, pentru că nu discutăm separat.

 Eu cred că liderul politic are aceeași responsabilitate ca un parlamentar care votează. Și un parlamentar vă reprezintă interesele și fără el, la un moment dat, chiar nu s-ar putea, la diferență de un vot.

Da, nu contest asta, numai să nu aveți impresia că liderii politici când se întâlnesc nu țin cont de vorbesc cu parlametarii. Ba dimpotrivă, se fac discuții în fiecare partid, în cadrul grupurilor parlamentare despre o anumită poziție.

„Codul Fiscal va reporni motoarele private ale României”

Da, dar în cazul Codului Fiscal nu a contat. S-a votat în Parlament, a trecut, și dup-aia s-a schimbat modificarea. După ce trecuse en fanfare prin Camera Deputatilor, toată lumea îl votase, au fost 98% voturi, în Senat, într-adevăr liberalii s-au abținut, pentru ca apoi la cererea Președintelui s-au mai modificat niște lucruri, ca și cum cei care au votat prima oară nu au știut ce votează.

Nu aveți dreptate pentru că nu aveți toate informațiile. După ce s-a adoptat prima formă a Codului Fiscal s-au adoptat câteva măsuri care afectau spațiul bugetar din anul 2016, normal că trebuia să țină cont de asta. Erau două obiective esențiale: trebuia să ne încadrăm într-un deficit bugetar de sub 2%, ceea ce s-a și realizat cu aceste modificări și să păstrăm forma inițială a Codulul Fiscal cu câteva măsuri care intrau treptat în vigoare. Asta nu înseamnă că s-a modificat.

S-a renunțat la niște măsuri.

Nu-i adevărat. Nu pot să fiu de acord cu dvs, sunt de acord doar cu adevărul. Forma inițială a Codului Fiscal este complet neschimbată. Câteva măsuri se adoptă treptat.

Considerați Codul Fiscal un succes?

Da, cred că este o lege care va aduce dezvoltare serioasă României. Este o lege care va reporni multe motoare private ale economiei. Orice relaxare fiscală așezată și rezonabilă, adoptat cu foarte multă prudență produce dezvoltare și foarte mare atractivitate pentru investiții, și române, și străine.

Miniștrii trebuie să își prezinte proiectele la partid pentru că au nevoie de susținere în Parlament

Ați cerut responsabilitate miniștrilor, ca înainte de a ieși public să vină mai întâi la partid să le discute. Asta îmi aduce foarte mult aminte de -nu erați în PSD atunci- de anii 1992-1996 când la un moment dat- era cu adevărat o altă situație politică, dar la un moment dat, în fiecare luni se strângeau președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților, cu președintele României și primul ministru și stabileau agenda pentru săptămâna care urma. Cu alte cuvinte, dvs le spuneți miniștrilor că mai întâi trebuie să vină partid. De ce? Ne întoarcem la o altă formă de control?

Nu. Eu nu renunț la ideea asta și nu e vorba de a cenzura miniștrii sub nicio formă.

V-am auzit spunând lucrul ăsta.

Nici gând să sap autoritatea primului-ministru, ba dimpotrivă, cu cât premierul este mai puternic, guvernul este mai puternic și guvernarea merge mai bine. Dar sunt acțiuni importante, acte normative importante, cu efecte serioase asupra societății, pe care miniștrii și le asumă și le prezintă. Și aici sunt două variante: partidul află de la televizor și se bâlbâie la televizor, pentru că trebuie să comenteze live…

Îmi spuneți ca și cum ar fi o totală lipsă de comunicare între guvern și partid.

Păi, nu, nu. Sunt două variante. Sau, varianta normală, în care guvernul susținut de partide, partidele din coașiția de guvernare, informează aceste partide despre intențiile politice, pentru că vorbim de politici publice, ale unui guvern. Ale ministerelor, ale guvernului în ansamblu. Și atunci, înainte ca acea măsură să fie anunțată, ea trebuei să fie transmisă și la partid din două motive. Pe de o parte, pentru că este nevoie de susținere în Parlament și este bine să ne coordonăm și este bine să ne sfătuim. Victor Ponta nua  refuzat niciodată lucrul ăsta, nici acum, nici când era USL-ul..

În floare

În floare. Iar parlamentarii sunt foarte bucuroși că și ei participă la decizii. Pe de altă parte este importantă susținerea publică. Una este ca membri de partid, și cei din conducere, și cei din teritoriu, să știe când va fi adoptată o măsură, să știe care sunt motivele pentru care această măsură a fost adoptată, să știe care sunt beneficiile pentru cetățeni, în așa fel încât atunci când ea este făcută publică, să o poată susține, să o poată explica la oameni. Altfel, rămâne decât premierul ori ministrul, care înseamnă o singură voce, care încearcă să explice, să justifice, de ce este bună acea măsură. Și, o singură voce într-un baraj mediatic sau într-o aglomerație mediatică, nu este suficientă. Și ajungem în situația – să revenim în perioada de scandal politic – în care multe măsuri guvernamentale, care s-au luat și în perioada 2013-2014, care se iau și acum, nu au fost percepute la adevărata valoare pentru populație, nu au putut să fie explicate foarte bine pentru că erau o mică pietricică într-un mare scandal mediatic. Au ajuns și în situația în care riscăm să facem politică de breaking news. Am auzit colegi politicieni care spuneau: merg la o televiziune diseară și trebuie să dau una sau două știri. Dar eu cred că te duci la o televiziune ca să spui niște lucruri, ca să spui ce vrei să faci…

Depinde la ce televziune vrei să te duci.

Nu știu. Nebunia asta mediatică afectează foarte mult și stilul de a face politică, ceea ce nu este bine. Eu, cel puțin pentru PSD…nu am fost naiv să cred că o să se alinieze toată clasa politică…până la urmă i-am făcut o ofertă. Nu am făcut un cadou nimănui. Pur și simplu am enunțat un principiu, și anume ca PSD-ul să nu aibă o politică de scandal, ci o politică de construcție, de dezvoltare a României. Și vreau să vă spun că din interiorul partidului…

Partidul este întotdeauna mulțumit când are controlul asupra Guvernului, sunt convins…

Nu, nu. Din interiorul partidului ideea de a face o politică de dialog și nu de scandal are tot mai multă susținere.

Dvs vorbiți de consens. Vreau să revenim la partea cu: cum va funcționa această relație: trebuie să vină în fiecare luni, să vă spună care sunt proiectele?

Vă dau o informație care poate nu este știută.

Le primiți pe mail?

Nu. Miniștrii partidului participă la fiecare Birou Permanent Național. Ei nu vin special pentru asta. La fiecare BPN miniștri sunt prezenți, nu numai de acum, de când am intrat la guvernare.

Atunci de unde era nemulțumirea dvs? Vin și fac figurație?

Nu, dar se discutau și alte teme. Împreună cu Victor Ponta am stabilit și el hotărăște care sunt temele care trebuie discutate din partea guvernamentală: unul, doi sau trei miniștri vin și spun în BPN în ce stadiu se află cu un anumit proiect de lege, care-i intenția lui pe o anumită temă din domeniul lui de activitate. Lucrurile au început să funcționeze.

Mi se pare mie sau ați intrat cu foarte mult entuziasm în povestea asta cu președinte al PSD-ului și v-ați mai răcit pe parcurs?

De ce? Nu.

Vă întreb. Mi s-a părut că ați intrat cu foarte multe inițiative, pe care după aia le-ați rafinat ușor, ca să folosesc un cuvânt moale.

Nu. Încerc să le explic mai bine. Prima oară când am exprimat dorința de a ști și Biroul Permanent Național, adică partidul, ceea ce intenționează să facă Guvernul a fost o explozie în presă.

Pentru că problema controlului politic asupra Guvernului, atât de abrupt. Nu că nu ar fie  existat, pentru că premierul era președintele partidului.

Eu vreau să nuanțez lucrul acesta, nu să rafinez, ca să se înțeleagă care este intenția. Decizia a rămas aceeași. Eu vă dau o veste importantă: în alegeri nu prea merg guvernele, merg partidele. Din câte țin eu minte. Și la locale, și la parlamentare. Deci orice face guvernul, este important pentru partidele care-l susțin. Partidele nu pot sta pur și simplu cantonate în parlament sau în sedii și află de la televizor ce face Guvernul. Și Victor Ponta are același punct de vedere. Noi discutăm și în coaliție ceea ce s eface, dar de ce să nu știe fiecare partid în parte. Dar așa face și ALDE, așa făcea și PNL-ul lui Antonescu, când avea miniștri în guvern. Înainte să meargă la guvern, ei aveau o discuție în partid, care sunt actele normative în lucru, care sunt în aprobare.

Să discutăm problema valului de imigranți, care nu-s numai din Siria, sunt și din Eritreea, din Africa sub-sahariană. E plin…Nigeria…Dar partea vizibilă în ultimele zile a fost această masă de oameni care s-a deplasat spre centrul Europei. S-a dat o informație de la Comisia Europeană potrivit căreaia România va trebui să primească în jur de 6.400 de refugiați, asta ar fi o cotă obligatorie. După cum știți, președintele Klaus Iohannis a anunțat că mai mult de 1.785 nu putem să primim, pentru că asta este capacitatea, atâta ne putem permite. Am văzut că ați fost ușor preocupat de ceea ce se întâmplă, v-ați dus în gara Keleti când ați fost la meciul cu Ungaria și acolo ați tras niște concluzii. Vi s-a părut că-s timeri, că vorbesc bine engleză, că sunt bine organizați și că exclud din grupuri…încerc să citez din memorie…pe cei care nu fac parte din lumea lor. O vedeți ca pe un pericol?

Nu văd ca un pericol.

Așa suna, teoria conspirației.

Nu văd neapărat ca un pericol. Nu. Asta este teoria dvs. Faptul că am făcut niște constatări, pe care le-am făcut singur, cu ochii mei…Faptul că chiar atunci când eram acolo, chiar atunci, în cinci minute, șapte minute, s-au organizat și au plecat în marș pe străzile din Budapesta.

Au luat-o pe autostradă spre Austria.

Vreau să vă spun că noi, dacă organizăm o chestiune la partid, eu nu pot să strâng în șapte minute o masă de zece mii de oameni sau de cincii mi de oameni și în cinci minute să ne aliniem să mergem.

Și cu Delegația Permanentă aveți probleme.

Mă rog. Dar dincolo de glumă, preocuparea mea a fost firească și este proecuparea fiecărui cetățean. Eu nu sunt într-o funcție de decizie, sunt într-o funcție la partid…

Da, dar partidul începe să conteze în actul guvernamental, contează ce credeți…

Tocmai de aia. Și ceea ce am spus și atunci, în acea zi, și ceea ce am spus și în zilele următoare, spun și acum: nu trebuie să uităm sentimentul de solidaritate umană, nu trebuie să nu ținem cont de nevoia de solidaritate între țările europene, dar în același timp trebuie să ne gândim cu foarte multă seriozitate la securitatea României, la securitatea cetățenilor români. Și, în sensul ăsta, eu am spus-o, cred că am spus-o primul dacă nu greșesc, că este important pentru noi să negociem principiul de cote voluntare. Pentru că se repartizează României, pur și simplu contabil, un număr de imigranți.

Bun, dar întrebarea următoare este cine garantează că, după cei 6.400, după trei luni sau cinci luni nu mai vin 7.000.

Asta doream să spun. Pentru că zicem că ne forțează sau s-a decis, nu reușim să negociem bine, și acceptăm pe cei 6.700. În primul rând, nu știm pe câți ani. Doi, ceea ce mi se pare cel mai important și nu numai pentru România ci pentru toată Europa, este cine ne spune: când se oprește valul? Crește valul?

Toate estimările sunt că este abia începutul.

Așa spune toată lumea. Atunci, dacă nu se pune problema de cote voluntare…pentru că cota voluntară pentru un stat este dată de analiza statului respectiv, de capacitatea…

De riscuri de securitate, de capacitatea economică..

Administrativă…Situația medicală, de riscuri de securitate despre care ați vorbit, de nevoia obligatorie de a asigura și securitatea cetățenilor. Și atunci ar trebui o abordare mult mai seruioasă. Am văzut că și președintele are același punct de vedere și eu sper, îi doresc succes să negocieze foarte bine pentru țara asta. A spus un lucru foarte important, mulți îl știu, dar nu-l rostesc. Nu știe nimeni cât de mare va fi valul. Este Europa pregătită pentru a acționa la sursă, acolo de unde pleacă emigrația?

Din datele pe care le-am văzut, erau date furnizate de BBC, vorbim până la acest moment de 350-400.000 de refugiați, pe tot bazinul Mediteranei, nu numai din Siria, în condițiile în care anul trecut au fost 250.000 tot anul. Deci estimarea este că se va duce undeva peste un milion și nu știi, pentru că este un efect mimetic dacă deja sunt probleme cu afganii care vin prin Ucraina. În sfârșit, apar diverse situații în condițiile în care România are o minoritate în Ucraina, are o minoritate în Serbia, nu mai vorbesc de Republica Moldova, are cu totul alte probleme de care ar trebui să se ocupe în mod prioritar. Politic ce se poate face?

Politic se poate face să avem, să cerem, ca instituțile abilitate ale statului, și care sunt destul de profesioniste și foarte bine pregătite. Serviciile secrete, structurile ministerului de Interne, celelate structuri care țin de Președinție, să facă o analiză serioasă și o prognoză a unor eventuale scenarii, o analiză a ceea ce se poate întâmpla în continuare, pentru că noi ne putem bate să discutăm numai de 1.700. Foarte bine dacă reușim. Nu știe nimeni ce se întâmplă dacă crește presiunea foarte mult. Eu sunt sigur că aceste instituții vor face sau au făcut deja aceste scenarii. Asta este ceea ce putem face noi și de asemenea să avem o abordare rațională pentru că nu sunt  acord cu cele două extreme că au apărut păreri, nu le condamn neapărat. Sunt păreri. Oamenii reacționează la asemenea riscuri sau la asemenea riscuri potențiale. Extrema xenofobă: nu primim nimic – ceea ce nu e corect – și cealaltă extremă în care primim fără număr pentru că noi suntem solidari cu toată lumea. Primim, dar să vedem până la urmă cât putem să facem.

Va fi interesant de văzut în condițiile în care deciziile se iau prin consens și un singur vot, o singură părere împotrivă poate bloca un singur proces. La Consiliul European.

Și mai e ceva foarte important. Noi trebuie să avem garanția că avem autoritatea totală asupra tranzitului în țara noastră pentru că majoritatea zdrobitoare, cred că peste 95% au deja țările destinații pe care și le-au stabilit. Nu poți să-l oprești pe om.

Spre centrul bogat al Europei.

Exact.

Nu vor să trăiască la Dorohoi.

Nu știu. Poate unii vor, dar majoritatea vor să meargă acolo și noi trebuie să știm. Bun. Noi negociem că îi ținem o perioadă de timp, dar trebuie să avem garanția că  țara de destinație e pregătită ca la data aia să îi primească că altfel…. Plus că știți că cu fiecare trebuie făcut un interviu, trebuie văzut de unde vine. Sunt mult lucruri..

PSD a început evaluările pentru candidații la primăriile de sector și caută unul pentru Primăria Generală

Spuneți-mi v-a surpins arestarea lui Sorin Oprescu?

Da. M-a surprins. Cred că foarte multă lume a fost surprinsă de ce s-a întâmplat.

De ce?

Pentru că eu am crezut că Sorin Oprescu este un om corect. Asta era imaginea primarului general al Capitalei, Sorin  Oprescu. Sigur că am fost surprins. Nu aveam o altă informație, alte elemente. Nu aveam de unde.

V-ați schimbat părerea?

Nu vreau să comentez asta. În general nu prea comentez astfel de cazuri. Eu cred că politicienii trebuie să se ocupe de politică. De celelalte dvs. și cei din justiție.

Da. Noi ca un reflex al justiției.

Am înțeles. În schimb, PSD se pregătește pentru a avea un candidat serios la Primăria Generală a Capitalei.

Păi se pregătește de când s-a întâmplat ce s-a întâmplat cu Sorin Oprescu că altfel nu cred că îl contracandidați.

Mă rog. Niciodată nu s-a pus problema în mod serios în partid sau cel puțin în ultima perioadă despre o candidatură a PSD la București…

Era mult mai comod să îl susțineți pe Sorin Oprescu.

Dar, în partid se discuta totuși să nu excludem această variantă. Nu s-a făcut nimic concret până acum, dar ideea nu fusese respinsă. Vom avea o analizăm serioasă, vom aborda cu foarte mult profesionalism candidaturile noastre pentru București, Primăria Capitalei și cele șase sectoare. Vom face niște cercetări sociologice, sper să le facem cu cei mai buni profesioniști din domeniu.

Aveți bani pentru ei? Că știu că stați cam prost cu banii la partid.

Stăm cam prost cu banii. Cred că vom reuși să…

Că o cercetare sociologică serioasă de care vorbiți costă.

Cred că vom reuși să convingem membri de partid să își plătească cotizațiile totuși, un leu cotizație nu cred că imposibil pentru orice om din partid. Indiferent de funcție, plus că sunt membri de partid care având venituri mai mari, pot să dea și mai mult de un leu. Vom reuși să găsim resurse pentru că vreau să avem un candidat propriu, un candidat cu care să ieșim cu fruntea sus și foarte multă încrede.

În acest moment Bucureștiul devine o problemă pentru PSD.

Nu. Bucureștiul devine o problemă pentru toată lumea.

Nu vorbesc de Primăria Capitalei. Vorbesc de întreg ansamplul pentru că eu cred că ai nevoie de un primar general susținut de o garnitură bună la sectoare.

Niciun partid nu va putea să spere că va câștiga și primarul general și toate cele șase primării. Așa ceva este imposibil.

A existat un moment în care lucrul ăsta aproape s-a reușit.

Aproape s-a reușit. Au iești doar primarii de sectoare. A pierdut Sorin Oprescu atunci la mustață. De fapt așa cum a câștigat Băsescu aproape fiecare competiție. Și la Primărie și la președinție. Vom ieși cu niște candidaturi serioase și foarte bune. Sper eu. Avem deja câteva evaluări.

Ca profil. Cum va fi? Femeie? Bărbat? Înalt? Slab? Nu. Acum vorbesc serios pentru că e .. uitându-mă la PSD mi-ar fi greu, dacă ar fi să revin la vechea mea meserie de consultant, mi-ar fi greu să spun: domn”le ăla ar fi bun pentru că PSD la ce văd eu, la nivel de resurse umane, nu prea mai poate să mai ofere surprize. Deci dacă nu vine cineva din afara partidului, care să vină cu o anumită încărcătură de popularite.

Vom vedea. Ați vorbit ceva de resurse umane. Unul din proiectele mele importante pentru partid reprezintă realizarea, o dată pentru totdeauna că se vorbește de mult, a unor principii de carieră politică. PSD a avut o perioadă până acum câțiva ani în care nu aveam mari probleme cu resursele umane, în sensul că se știau, veneau din trecut cu o pregătire admnistrativă și politică foarte bine structurată, veneau cu  sentimentul de responsabilitate.

S-au consumat vreo trei generații în ultimii zece ani.

În ultimii ani din păcate nu s-a putut realiza o gestiune a carierei, un plan de carieră. Am vorbit cu colegii mei, lucrăm la asta pentru că vreau să avem niște principii foarte seriose în așa fel încât atunci când trebuie să selectezi, când trebuie să faci propuneri, și pentru funcții numite și pentru funcții alese să, ai deja baza de selecție bine structurată și să știi care este cea mai bună variantă, cea mai bună soluție pentru un anumit post. Fac o mică comparație cu echipa naționlă, eu fiind un suporter înfocat al echipei naționale și lumea e nemulțumită de ce nu dăm gol. Și unii dau vina pe jucători și eu pun întrebarea: noi mai avem în spate construită o bază de selcție, adică suportul de masă, mii, zeci de mii de tineri, de copii să fie angrenați și de unde să poți tot timpul să selectezi și vârfurile să meargă ma sus? Aș trebuie să facem și noi și la partid. Să știți că este o dorință firească a tutror membrilor de partid pentru că au fost și situații, știți bine…

Aveți situații, pe de altă parte, în jumătate de țară, nu? Care sunt similare ca cea de la București.

Dar nu numai noi.

Nu, nu. Vorbesc de PSD.

Dar dincolo de asta mai este și un alt aspect pe care vreau să-l abordez cu toată sinceritatea. În istoria recentă au fost perioade de așa-zisul ”mercatto” politic care, când un partid când altul, încearcă să ia de la alt partid un primar. Să-l ia cu tot cu organizație sau cu tot cu echipă și vin și-l pun în fruntea organizației PSD, de exemplu, și membrii PSD de acolo care timp de zece ani de zile din cauza scandalului politic de care vorbeam mai devreme s-au bătut cu el și acum sunt obligați să fie sub el și unii pleacă. Dacă se continuă în ritmul ăsta înseamnă că niciodată niciun partid nu va putea să aplece serios către profunzimea sa și să aibă o baza de selecție serioasă. Pe de altă parte, vreau să începem un program de pregătire serioasă pe cel puțin doi piloni, pe cel puțin două direcții. Pentru alegeri locale o pregătire administrativă serioasă. Bun. Convingi populația prin campanie, prin carisma candidatului să ajungă primar…

În principal se votează candidatul.

… și poți constata după aia că în funcția aia sau în poziția aia comunitatea e dezamăgită pentru că nu știe ce să facă. Și al doilea pilon: o pregătire politică și ideologică pentru că din păcate, și cred că tot din cauza scandalului politic și al hărțuirii permanente, oamenii nu mai știu care partid e de stânga,  care e de dreapta, sunt partide care pentru un plus electoral și pentru a culege un val de simpatie temporară iau măsuri de stânga sau de dreapta, de multe ori populiste – nu uităm votul din 2008 cu dublarea salariilor profesorilor. Singurul Tăriceanu care s-a opus. Ajungem în situația în care oamenii nu mai sunt pregătiți. Avem Institutul Social Democrat, un institut care a furnizat foarte multă expertiză și care a fost dat la o parte. Am avut o discuție acolo cu tinerii.

Am suferit și eu niște lovituri.

Bun. Tinerii care au reușit să mențină flacăra aprinsă și care sunt foarte determinați și o să îi ajutăm foarte mult să facem lucrul ăsta.

Spuneți că e de fapt nevoie de o reformă profundă însă nu a existat până acum niciun lideri politic de exemplu care să procedeze, că tot ați dat exemplu din fotbal, ca  Gică Hagi, și să vină să investească patru, cinci ani într-o echipă de fotbal sau într-un partid și să o ia de zero. Să aducă oameni noi, când vorbesc de noi nu mă refer neapărat la vârstă pentru că vârsta nu este întodeauna un atu în politică, unde e nevoie de foarte multă experiență  pentru anumite poziții, în așa fel încât să își permită să zică: domn”le știi ceva? Eu în ciclul ăsta electoral eu nu vreau să mă calific la europene, nu vreau să câștig Primăria Capitalei, în schimb vreau să generez altă imagine. Dvs. Îmi vorbiți de transferuri între parlamentare, între primari și așa mai departe, fiind de fapt o presiune a rezultatelor, ca să rămânem în zona asta a sportului.

Exact în registrul ăsta vorbeam mai devreme.

Și v-ați permite să spuneți: Eu nu vreau să câștig Primăria Capitalei?

Nu. Dar eu vreau să vă spun altceva. Nu se exclude una pe alta. Anul 2016 cred că poate fi pentru noi o șansă uriașă și poate fi anul, care de fapt să înceapă de acum din noiembrie eventual, în care noi construim noua generație de lideri. Nu știu ce fac celelalte partide, dar eu cred că partidul…

Dar partidul ar accepta ca dvs. să spuneți băieți, construim acum și cuantificăm puțin mai încolo, peste un ciclu electoral?

Dar noi putem construi acum și putem avea și rezultate câștigătoare la alegerile din 2016.

În nouă luni de zile?

Dar de ce nu?

Pentru că-n nouă luni faci un copil, dacă-ți iese, dar chiar să reformezi un partid mi-e greu să cred.

Dar nu vorbim de reformarea partidului…

Dar vorbim de schimbarea filosofiei la PSD

Bineînțeles, dar nu trebuie să stai 10 ani. I-am auzit pe unii care spun domne’ trebuie să stai 10 ani de zile. Păi îți trebuie câțiva ani de zile dacă stai 4 ani și te gândești. Dar dacă începi efectiv o reconstrucție a unui partid, nu neapărat o reform…

Păi și ați început-o?

Cum?

Ați început-o?

Da, s-a început.

Cu ce? Dați-mi și mie un exemplu, ca să nu vă dezvăluiți toată strategia. Un exemplu.

Păi primul lucru pe care l-am instituit și i-am încurajat pe toți a fost să înceapă să vorbească liber în interior. Și au început să vorbească liber.

Adică până acum la PSD nu se vorbea liber?

Nu.

De ce?

Din varii motive. În primul rând nu știau dacă ceea ce spuneau ei se acceptă sau se ia în seamă. În al doilea rând se gândeau să nu cumva să deranjeze pe cineva. și ajunsesem aproape în situația în care nu prea mai spuneau unele lucruri.

Deci dictatura Ponta a căzut. Democrația…

Victor Ponta a stat la Guvern mai mult. Aici nu e vorba de dictatura Ponta…

Așa sună.

Aici este vorba de o stare de spirit care se crease și o atitudine care se crease în partid. Nu-mi dau seama de ce. Nici nu vreau să-mi pierd timpul acum să-mi dau seama de ce.  Am constatat-o și eu și foarte mulți. Doi…

Bun, erați într-o funcție de conducere. Puteați să o sesizați și atunci.

Da, numai că și eu eram în Guvern. Deci amândoi eram în Guvern și la partid veneam din când în când, adică o dată pe săptămână.

Și atunci n-a mai interesat pe nimeni dacă se vorbește liber sau nu.

Tocmai de aia. Deci eram concentrași majoritatea pe guvernare, și noi la București și cei din teritoriu, și ne aduceam aminte din când în când că avem un partid. E acum lucrurile s-au schimbat. Doi: trebuie să avem curajul să spunem unor oameni că nu mai pot fi candidați. Chiar dacă și-ar dori. Dar o să ajungem la concluzia că, totuși, poate societatea are o evoluție foarte mare și trebuie să ținem pasul cu ea. Și mai sunt câteva măsuri pe care o să le anunț la timpul respectiv.

Liderul PSD, despre relația cu Gorghiu: Nu avem cum să avem o relație bună. Ne întâlnim rar la Parlament

Am înțeles. Asta cu vorbitul liber mi se pare interesantă. Măcar prin contrast. A existat la un moment dat varianta să candidați cu UNPR pe aceleași liste. În ce stadiu sunteți cu negocierile?

Nu, nu am început negocierile. Sunt discuții în sensul ăsta, dar până la urmă noi suntem deschiși la oricare din variante. Până la urmă UNPR va lua o decizie, merge singur, și dacă merge singur e dreptul lor, e firesc să-și dorească să aibă o confruntare directă cu electoratul. Dacă vor să meargă cu noi, suntem deschiși la negocieri. Avem un parteneriat foarte bun și mă interersează să fie un parteneriat între partide, pentru că partidele sunt instituții. Eu am o relație bună cu Gabriel Oprea, cu domnul Oprea, dar nu e suficient. Nu e suficient să fie o relație bună între Oprea și Dragnea…

Nu, dar ajută.

Ajută, dar nu este suficient. Eu aș vrea să fie între partide.

De exemplu cu Alina Gorghiu aveți o relație buna?

Nu, nu am cum. Ne întâlnim foarte rar la Parlament.

Vasile Blaga? Măcar așa din vremurile trecute.

Din vremurile trecute, dar ochii care nu se văd se uită. Dincolo de relațiile personale este important să fie relații bune între partide, măcar cele care sunt într-un parteneriat și relații corecte între celelalte partide, care sunt la Putere și în Opoziție. Că dacă nu este o relație între oameni, oamenii nu sunt instituții. Oamenii mai greșesc, mai sunt supuși unor presiuni, se întâmplă alte lucruri. Important este ca partidele în toată fibra lor să aibă un parteneriat, pentru că asta poate să ajute și la relațiile dintre lideri.

Ați vorbit de modificarea Cosntituției. În ce sens? Doar în sensul în care alegerile să aibă loc în același timp?

Nu.

Sună ușor cam politicianist doar să stabilim lucrul ăsta.

Niciun om la nicio emisiune, niciun politician nu poate prezenta toate principiile de modificare a Constituției. Ele au fost prezentate atunci când eram în USL. Era un pachet mare de modificări.

Deci sunteți în continuare fidel acelui pachet USL. În sensul de modificare. În sensul că vi-l asumați.

În sensul de modificare, dar cu o deschidere pentru a complate acele modificări, pentru a renunța la unele dintre ele. Dar se simte nevoie reîmprospătării Constituției. Numai dacă vorbim de regionalizare, de introducerea termenului de regiuni, Știu că nu este un subiect spumos, știu că nu este un subiect care generează foarte mult interes din partea populației…

Dar a existat un moment în care s-a încercat lucrul ăsta. A fost aproape de reușită.

Păi a fost aproape de numai că…

Numai că atunci nu a vrut UDMR.

Nu. Nu-i adevărat. Am renunțat la ideea de referendum pentru modificarea Constituției dintr-un motiv foarte simplu. Legea de modificare a Legii referendumului a fost adoptată, a fost criticată la Curte, Curtea a spus că e constituțională, numai că intră în vigoare din decembrie 2014. Ori nu mai avea rost să începem un demers de modificare a Constituției, cu un referendum la care trebuia să vină 50% plus 1 din toți românii și să nu aibă șansă de reușită. Este un moment în care se poate pune din nou în discuție. Dacă se dorește. Noi singuri nu putem. Dar eu cred în continuare că unele modificări importante privind atribuțiile Președintelui și ale Guvernului , sau ale Parlamentului, relațiile dintre autorități de sus până jos. Ideea de a descentraliza și a regionaliza România, dar păstrând caracterul unitar al statului român, care poate declanșa sute de motoare de dezvoltare, în așa fel încât ghemul de putere strâns la București, și ghemul financiar strâns la București să fie distribuit și către comunități. Pentru că să știți că există foarte multe nemulțumiri mai ales în județele care dau foarte mult la bugetul de stat…

Bun, din Germania până în America o să găsiți aceeași nemulțumire.

Domnu’ Andronic, România cred că este singura țară nedescentralizată. Sau, mă rog, poate și cu Bulgaria. Restul de ce sunt descentralizate și au o dezvoltare foarte mare? Nu ne punem întrebarea asta?

Nu credeți că este și un proces care este împiedicat? Deci nu că nu e facilitat, ci este împiedicat?

La noi?

Da.

Bineînțeles. Există o rezistență uriașă în sistem și mă refer, în primul rând, la sistemul administrativ de la București. Oricine ocupă funcții de conducere în eșalonul 2,3 și mai jos într-o instituție de la București face orice ca acest proces să nu meargă, pentru că atunci înseamnă că lor le dispare și din putere, din puterea de influență până la urmă, și din puterea de a face și alte lucruri. De ce să nu dăm mai multă putere, și legitimitate, și resurse către comunități. Poate ei știu mai bine ce să facă cu banii decât știe un funcționar dintr-un minister.

Ați fost în poziții politice importante pe vremea mandatelor lui Traian Băsescu, sunteți într-o poziție politică importantă la începutul mandatului lui Klaus Iohannis. Cum vi se par cei doi oameni politici ca președinți?

Eu în general evit să fac caracterizări despre oameni politici. Nu e rolul meu. Traian Băsescu a fost un om care probabil a avut proiecte mari. Numai că a avut proiecte mari, pe care a vrut să le facă cu oameni mici. Eu așa cred.

Pentru proiecte mari ai nevoie de mulți oameni mici.

Eu am spus. Dvs. puteți comenta după aceea.

Am înțeles, dvs. vă referiți la altceva, nu la faptul că erau mici…

Nu de statură. Mici ca putere de analiză, ca putere, ca determinare, ca viziune. Așa cred eu. Poate multe din ideile lui Băsescu nu au fost rele. Poate unele au fost foarte bune. Probabil că nu au știut să-și aleagă oamenii, poate n-a știut el cum să pună-n practică sau să ducă la bun sfârșit acele proiecte. Plus că a generat foarte mult conflict în România ceea ce nu ne-a făcut bine.

Obiectiv vorbind, haideți să nu dăm vina numai pe Traian Băsescu.

N-am dat vina numai pe el. Repet. Toți am fost implicați în asta, pentru că atunci când el a aruncat cu o piatră, noi am aruncat cu două pietre. Deci nu vreau să apărem noi…

Sau invers.

Sau invers. El a dat cu 10. Acum vrea să fie un guru politic. Nu știu dacă-i iese. E problema dumnealui. Președintele Klaus Iohannis este un președinte votat de peste 6 milioane de români. Este un om care, cel puțin până acum, nu-mi arată că e caracterizat de rea-credință, decât că are bune intenții. Sper să reușească să găsească modul prin care ca președinte al României să adune toate instituțiile, să adune tot poporul, în jurul unor proiecte naționale. Dacă va reuși înseamnă că nu a fost ales degeaba.

„Ce înseamnă omul Binomului?”

O ultimă întrebare: sunteți omul Binomului?

Ha ha ha. Al Trinomului. Ce înseamnă al Binomului? La ce Binom vă referiți? La ce spunea domnul Cristoiu?

Da. Vă ofeream posibilitatea să-i răspundeți domnului Ion Cristoiu. Binomul DNA-SRI, că despre el vorbim.

Hai să fim serioși. De unde până unde? Nu există așa ceva. Adică, în afară de o afirmație, noi discutăm aici de axiomele lui Cristoiu. În afară de afirmații nu există așa ceva.

V-a deranjat această axiomă?

Nu, nu m-a deranjat. La câte s-au spus, inclusiv la dvs. în ziar, nu mai am probleme. Și cu toate astea nu susțin inițiativa doamnei senator, inițiativa legislativă de a se considera infracțiune insulta și calomnia.

A, de a se reintroduce în Codul penal insulta și calomnia. Oricum e foarte complicat.

Am spus că exact asta ne mai trebuie în țară să fie băgați oamenii în pușcării, pentru că se înjură între ei. Pe stradă sau la televizor

Teoretic își poți și acum apăra numele și renumele. Vă mulțumesc foarte mult.

Vă mulțumesc.

Te-ar putea interesa și: