Evenimentul Zilei > Actualitate > Cercetători despre prăbușirea ghețarului din Himalaya, unde au murit 200 de oameni. Energie echivalentă cu cea a 15 bombe atomice
Cercetători despre prăbușirea ghețarului din Himalaya, unde au murit 200 de oameni. Energie echivalentă cu cea a 15 bombe atomice

Cercetători despre prăbușirea ghețarului din Himalaya, unde au murit 200 de oameni. Energie echivalentă cu cea a 15 bombe atomice

O echipă de cercetători a studiat îndeaproape fenomenul care a avut loc în luna februarie în munții Himalaya și care a fost soldat cu 204 de decese. Un nou raport face lumină în cazul dezastrului din districtul Chamoli.
Un grup de 50 de cercetători a publicat un raport detaliat privind circumstanțele în care ghețarul din Himalaya s-a prăbușit, în luna februarie. În urma evenimentului, aproximativ 200 de oameni și-au pierdut viața, iar infrastructura hidroelectrică, în valoare de sute de milioane de dolari, a fost distrusă. Raportul prezentat de oamenii de știință este unul devastator.

Căldura degajată a fost echivalentă cu cea a 15 bombe atomice

Dezastrul a avut loc în apropierea vârfului Ronti Peak din districtul indian Chamoli, Uttarakhand. Un ghețar de 500 de metri lățime și 180 de metri grosime s-a prăbușit. Cercetătorii au estimat o cantitate de aproximativ 27 de milioane de metri cubi de gheață care s-au aflat în cădere liberă. Prin comparație, cantitatea ar echivala cu mărimea Marei Piramide din Giza, amplificată de zece ori, spun cercetătorii.

Când ghețarul s-a prăbușit în valea Ronti Gad, a produs un impact termic echivalent cu cel al unui număr de 15 bombe atomice de la Hiroshima, mai arată documentul.

„Raportul dintre piatră și gheață a fost de 80% la 20%, iar raportările acestea, ținând cont și de înălțimea de cădere de 2 km, toate au contribuit la generarea unei călduri suficient de mare pentru a topi întreaga cantitate de gheață și a o transforma în apă”, a explicat Dan Shugar, cercetător al Universității din Calgary, Canada.

Șeful echipei de cercetare a declarat că acest aspect este unul extrem de important pentru a fi luat în calcul, deoarece, în cazul în care gheața nu se topea, avea loc o năvălire a pietrei pe o distanță chiar și de zeci de km.

20 de hectare de pădure nu s-au regenerat

Dan Shugar a mai amintit că, în urma topirii ghețarului, toată zona a fost inundată. Din studiile oamenilor de știință, 20 de hectare de pădure aflate în apropiere au fost distruse. Teoretic, pădurile rase ar fi trebuit să se regenereze, însă din cauza volumului de piatră care a explodat, practic, acest lucru nu s-a întâmplat.

Viteza de deplasare a ghețarului topit a fost de 25 m/s, potrivit raportului efectuat de echipa internațională de cercetători. Asta înseamnă 90 de km/h. Chiar și după primii 10 km de dezastru, apa înregistra o viteză de 16 m/s.

Majoritatea persoanelor declarate decedate, numărul lor ridicându-se la 204 locuitori, se aflau fie la lucrul pământului, fie se deplasau spre locurile de muncă din cadrul industriei hidroelectrice, unde își prestau activitatea. Nimeni nu era în cunoștință de cauză de cele ce aveau să se întâmple.

Pericolul plana asupra locuitorilor de patru ani

Pentru că în munții Himalaya se poate întâmpla, frecvent, ca, prin acumularea apei, districtul indian să fie supus unor inundații, primele presupuneri au arătat faptul că un ghețar s-ar fi spart, motiv pentru care ar fi avut loc dezastrul. Echipa de cercetători, însă, a refuzat o astfel de ipoteză întrucât nu există niciun fel de dovadă în acest sens.

În luna februarie, se mai discută și despre schimbările condițiilor climatice care ar fi jucat un rol important în producerea dezastrului din Chamoli, iar cercetătorii susțin că nu exclud totalmente o astfel de influență. Deși nu există nicio evidență concretă a unui fenomen climatic care a influențat prăbușirea ghețarului în luna februarie, oamenii de știință au ținut să sublinieze că, odată cu creșterea temperaturilor, numărul prăbușirilor de roci în Himalaya se înmulțește.

„Contracția ghețarilor destabilizează părțile laterale montane și poate modifica semnificativ regimurile hidrologice ale rocilor subiacente”, au transmis cercetătorii.

Cauza prăbușirii ghețarului

„Numirea unei singure variabile despre care să spunem că a provocat dezastrul din Chamoli este foarte dificilă. Ceea ce știm este că această masă uriașă de ghețar care s-a prăbușit a început să alunece de la locul său, ușor, în ultimii patru ani de zile. Imaginile surprinse de sateliți arată că s-a deplasat de la locul său câțiva zeci de metri. Din păcate, nimeni nu a remarcat acest fenomen”, a spus profesorul Jeffrey Kargel de la Institutul de Științe Planetare din Arizona.

Problema pe care o ridică echipa oamenilor de știință se referă la populația care trăiește în Uttarakhand, deoarece ea este supusă unor mai multe fenomene extreme, potrivit informațiilor transmise presei.

„Nu este prima dată când infrastructura hidroelectrică din această zonă a fost distrusă”, a informat Kavita Upadhyay, o jurnalistă indiană care a studiat pe parcursul a mai mulți ani fenomenele naturale care au loc în zonă.

„Inundații au fost și în 2012, 2013, 2016. Deci ar trebui să ne întrebăm de ce plasăm o astfel de infrastructură într-o zonă atât de fragilă. Guvernele nici nu dau ascultare la asemenea aspecte. Pentru că ne îndepărtăm de combustibilii fosili odată cu această infrastructură, nu mai luăm în calcul și soluții practice”, este de părere jurnalista, potrivit BBC.