Premierul României cere pedesirea celor care se fac vinovați de violențele de la protestul din 10 august 2018.
Dosarul 10 august a fost clasat, spre surprinderea tuturor, de către DIICOT, pe 15 iulie. Drept urmare, Ludovic Orban compară Dosarul 10 august cu cele ale Mineriadelor și Revoluției și spune că trebuie aflat la ordinul cui au fost gazați românii.
Premierul Orban consideră că adevărul despre incidentele din 10 august 2018 trebuie stabilit în justiție, adică de o instanță învestită cu acest drept, de aceea apreciază decizia de continuare a anchetei, potrivit Antena 3.
„Este inadmisibil că la aproape doi ani de la evenimentele violente din Piața Victoriei, românii încă nu au aflat adevărul despre responsabilii care au coordonat și dispus acțiunea de reprimare a unei manifestații care începuse pașnic. Cetățenii și justiția din România nu mai au nevoie de un alt dosar cu aceeași soartă ca cele ale Mineriadelor și Revoluției.
Ne puteți urmări și pe Google News
Procurorilor și judecătorilor le revine obligația morală și legală de a afla și prezenta adevărul. Miilor de oameni care au avut de suferit în urma acelor incidente trebuie să li se facă dreptate și cetățenii au dreptul de a ști cu exactitate din ordinul cui au fost gazați și bătuți în 10 august 2018”, subliniază premierul Ludovic Orban.
Cazul va fi redeschis parțial, vizați fiind șefii Jandarmeriei. La data de 15 iulie 2020, dosarul fusese clasat în mare măsură pentru că nu existau probe care să susțină teoria loviturii de stat.
Giorgiana Hosu, procurorul șef de la DIICOT, a dispus redeschiderea urmăririi penale faţă de colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române; maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti; colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române; comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat pentru relaţia cu prefecţii din MAI.
Gabriela Scute, procurorul general, afirma în ziua în care s-a anunțat decizia de clasare: „Cercetarea faptelor, împreună cu cele de abuz în serviciu, respectiv de purtare abuzivă, comise de personalul MAI, inclusiv cu funcții de conducere, a fost opțiunea procurorilor militari care au dispus declinarea către DIICOT, iar DIICOT și-a asumat cercetarea faptelor la un loc.
În acest context procedural, adoptarea soluției, inclusiv pentru infracțiuni de abuz în serviciu sau de purtare abuzivă, era posibilă și legală din punct de vedere procedural”.
Recomandările noastre
