Folosind acelaşi gen de documente prin care l-a atacat pe preşedintele Academiei, Hodor a acuzat-o pe realizatoarea tv de colaborare cu Securitatea.
Cunoscuta realizatoare a „Memorialului Durerii”, Lucia Hossu Longin, l-a dat în judecată pe istoricul Mădălin Hodor, funcţionar public la CNSAS, pentru calomnie, după ce acesta a acuzat-o, într-un articol publicat pe 3 iulie în revista „22”, că ar fi colaborat cu Securitatea. Lucia Hossu Longin a anunţat, într-un mesaj adresat, pe 4 iulie, redactoruluişef al săptămânalului, Andreea Pora, că îl va acţiona în instanţă pe autor, dar şi revista „22”. Mădălin Hodor a folosit, pentru a o acuza pe realizatoarea „Memorialului Durerii”, documente din acelaşi dosar prin care l-a atacat pe preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, într-un material apărut în aceeaşi publicaţie pe 12 aprilie.
Prejudiciu adus demnității, onoarei și reputației
„Au fost dați în judecată calomniatorii! Dosar nr.26374/3/2018 – Tribunalul București.
În sfârșit, grație unei celebre case de avocatură, am reușit să înaintez chemarea în judecată a celor patru vinovați, după opinia noastră, de prejudiciul adus demnității, onoarei și reputației subsemnatei, prin publicarea unui articol mincinos, calomnios și defăimător în Revista 22, numărul din 3 iulie 2018.
Îl aștept pe dl. Hodor să prezinte în instanță probe ale colaborării mele cu fosta Securitate.
Am declarat imediat după publicarea infamantului articol că nu am semnat niciodată vreun angajament de colaborare cu Securitatea, nu am avut nume de cod, nu am semnat note informative și nici o silabă scrisă de mine nu se află în arhiva Securității. În concluzie, nu am avut nicio colaborare cu instituția declarată ilegitimă și criminală în Parlamentul României din 2006.
Reprezint de 28 de ani unul dintre jurnaliștii care au deconspirat mecanismele represive ale Securității; am creat o arhivă a victimelor și mi-am manifestat în toți acești ani buna credință și grija sacră față de acuratețea memoriei.
Acuzele mizerabile ale dlui Hodor apasă nu numai asupra integrității mele, ci și asupra operei realizate în acești 28 de ani. Căci mulți se pot întreba: ce credibilitate mai are „Memorialul Durerii” produs de o pretinsă colaboratoare a Securității?!
Am o vârstă înaintată și, deși munca la Memorial a fost plină de sacrificii, mi-am menținut condiția profesională și morală prin încrederea și iubirea foștilor deținuți politici, deținuți care sunt alături de mine și în acest moment.
Acest atac mârșav al Revistei 22 și al dlui Hodor are asupra mea un efect devastator.
Nu pot înțelege cum poți să publici niște false informații, defăimătoare, fără să fii sigur că au un suport probatoriu ?
Cum poți, conform unui minim de deontologie, să nu soliciți o confirmare sau o infirmare adresată subsemnatei? Dar, la toate aceste întrebări ne va răspunde Justiția”, a scris Lucia Hossu Longin, ieri, pe contul său de Facebook.
Tabelele Brigăzii Antiemigraţie
În deschiderea articolului din 3 iulie, Mădălin Hodor a scris: „La începutul anului 1985, în urma unui ordin al șefului Centrului de Informații Externe (CIE), general-locotenet Aristotel Stamatoiu, toate unitățile spionajului comunist și-au reactualizat situația bazei operative și au raportat rezultatele către UM 0503 (Cartoteca CIE). UM 0225 (Brigada Antiemigrație) a întocmit în acest scop câteva tabele în care se regăsesc nume sonore ale societății românești”.
Între aceste nume istoricul l-a identificat şi pe cel al Luciei HossuLongin. Apoi, spre finalul materialului publicistic, Hodor revine la realizatoarea „Memorialului Durerii”: „Prezența pe aceeași listă a Luciei HossuLongin (scrisă Hosu) la poziția cu numărul 78 îi poate șoca profund pe cei care nu o cunosc decât sub forma inconfundabilei voci tremurat-tragice a Memorialului Durerii. Ar fi multe de spus despre metamorfoza celei care realiza, înainte de 1989, emisiuni propagandistice cu titlul Omagiul țării, conducătorului iubit sau Oameni ai crezului revoluționar în eroina furios-anticomunistă a anilor ’90, dar cred că există alții mult mai abilitați decât mine să o facă”.