O investigație publicată de ziarul The New York Times contestă poziția forțelor militare SUA, care susțin că, în cazul ultimei lovituri din Afganistan, au ucis un jihadist. Potrivit anchetei ziarului american, forțele speciale este posibil să fi atacat nu o mașină încărcată cu explozivi, ci un ONG-ist care transporta mai multe bidoane cu apă.

Este vorba despre ultima rachetă lansată de SUA în războiul desfășurat pe durata a 20 de ani în Afganistan. Forțele militare americane au numit atacul o „lovitură justificată” - un atac cu dronă, lansat după ore de supraveghere, pe 29 august împotriva unui vehicul despre care oficialii SUA au crezut că ar conține o bombă ISIS și că ar reprezenta o amenințare iminentă pentru trupele de pe aeroportul din Kabul.

Investigație NYT: Ultimul atac al SUA ar fi lovit o familie nevinovată. „Spuneți că a fost ISIS, dar el a lucrat pentru americani”

O investigație a ziarului The New York Times, care prezintă dovezi video alături de interviuri cu mai mult de o duzină de colegi de muncă și membri ai familiei șoferului din Kabul, ridică suspiciuni cu privire la versiunea americană a evenimentelor. Jurnaliștii au îndoieli cu privire la prezența explozibililor în autoturismul lovit de forțele armate SUA și lansează ipoteza potrivit căreia șoferul mașinii nu avea nicio legătură cu ISIS.

Oficialii militari au declarat că nu cunoșteau identitatea șoferului mașinii în momentul în care a fost lansată drona, dar l-au considerat suspect din cauza modului în care au interpretat activitățile sale din acea zi, precizând că este posibil ca acesta să fi vizitat o casă conspirativă a ISIS și, la un moment dat, a încărcat în mașină ceea ce au considerat că ar putea fi explozibili.

În raportul Times, șoferul a fost identificat ca fiind Zemari Ahmadi, un angajat care lucra pentru un grup de ajutorare din SUA. Dovezile sugerează că, de fapt, călătoriile sale din acea zi au constat în transportarea colegilor la și de la locul de muncă. O analiză a înregistrărilor video a arătat că ceea ce au văzut militarii SUA ar fi putut fi Ahmadi și un coleg care încărcau canistre de apă în portbagajul mașinii pentru a le transporta acasă la familia sa.

În timp ce armata americană a declarat că atacul cu dronă ar fi putut ucide trei civili, raportul Times arată că a ucis 10 persoane, inclusiv șapte copii, într-un bloc rezidențial dens.

Ce a făcut bărbatul suspectat că avea legături cu ISIS în ziua în care a fost atacat cu drona

Ahmadi, în vârstă de 43 de ani, lucra din anul 2006 ca inginer electric pentru Nutrition and Education International, un ONG cu sediul în California. În dimineața grevei, șeful lui Ahmadi l-a sunat de la birou în jurul orei 8:45 și i-a cerut să își ia laptopul.

„L-am întrebat dacă mai este acasă, iar el a spus că da”, a declarat directorul într-un interviu acordat la biroul N.E.I. din Kabul. Ca și restul colegilor lui Ahmadi, bărbatul a oferit declarații sub protecția anonimatului, din cauza asocierii sale cu o companie americană din Afganistan.

Potrivit rudelor sale, în acea dimineață, Ahmadi a plecat la serviciu în jurul orei 9.00 într-o Corolla albă din 1996 care aparținea N.E.I., de la locuința unde locuia împreună cu cei trei frați ai săi și familiile lor, situată la câțiva kilometri vest de aeroport.

Oficiali americani au declarat pentru The Times că în această perioadă, ținta lor, un sedan alb, a intrat pentru prima dată sub supraveghere, după ce a fost văzut părăsind o incintă identificată ca fiind o presupusă casă sigură a ISIS la aproximativ cinci kilometri nord-vest de aeroport.

Nu este clar dacă oficialii se refereau la una dintre cele trei opriri pe care domnul Ahmadi le-a făcut pentru a lua doi pasageri și laptopul în drum spre serviciu. Cea din urmă locație, casa directorului de țară al N.E.I., era aproape de locul în care urma să fie lansat un atac cu rachete revendicat de ISIS împotriva aeroportului în dimineața următoare, de la un lansator improvizat ascuns în portbagajul unei Toyota Corolla, un model similar cu vehiculul lui Ahmadi.

Un reporter al Times l-a vizitat pe director la domiciliul său și s-a întâlnit cu membrii familiei sale, care au declarat că locuiesc acolo de 40 de ani. „Nu avem nimic de-a face cu terorismul sau cu ISIS”, a declarat directorul, care are, de asemenea, un dosar de reinstalare în SUA. „Noi iubim America. Vrem să mergem acolo”.

Pe tot parcursul zilei, o dronă MQ-9 Reaper a continuat să urmărească vehiculul lui Ahmadi în timp ce acesta se deplasa prin Kabul, iar oficialii americani au afirmat că au interceptat comunicații între sedan și presupusa casă sigură a ISIS, oferindu-i instrucțiuni să facă mai multe opriri.

Dar persoanele care au călătorit cu Ahmadi în acea zi au declarat că ceea ce armata a interpretat ca o serie de mișcări suspecte a fost pur și simplu o zi normală de lucru.

După ce s-au oprit pentru a lua micul dejun, Ahmadi și cei doi pasageri au ajuns la biroul N.E.I., unde imaginile camerelor de supraveghere obținute de The Times au înregistrat sosirea lor în local la ora 9:35. Mai târziu, în acea dimineață, Ahmadi a condus câțiva colegi de serviciu la o secție de poliție ocupată de talibani, în centrul orașului, unde au spus că au cerut permisiunea de a distribui alimente refugiaților într-un parc din apropiere. Ahmadi și cei trei pasageri s-au întors la birou în jurul orei 14.00.

Potrivit imaginilor de pe camerele de luat vederi, publicate de sursa citată, Ahmadi a ieșit din birou cu o jumătate de oră mai târziu, cu un furtun din care curgea apă. Cu ajutorul unui paznic, el a umplut mai multe recipiente de plastic goale. Potrivit colegilor săi, furnizarea de apă se oprise în cartierul său, după prăbușirea guvernului, iar Ahmadi transporta apă acasă de la birou.

„Am umplut eu însumi containerele și l-am ajutat să le încarce în portbagaj”, a declarat paznicul.

La ora 15:38, paznicul și un alt coleg de serviciu au mutat mașina mai departe pe alee. Imaginile filmate de cameră se încheie la scurt timp după aceea, când biroul și-a oprit generatorul la sfârșitul zilei de lucru, iar domnul Ahmadi și cei trei pasageri au plecat spre casă.

În tot acest timp, oficialii americani au declarat că drona l-a urmărit pe Ahmadi până la un complex situat la 8-12 kilometri sud-vest de aeroport, locație care corespundea cu cea a biroului N.E.I. Acolo, aceștia au spus că drona l-a observat pe Ahmadi și alte trei persoane încărcând pachete grele în mașină, despre care au crezut că ar putea conține explozibili.

Pasagerii au declarat că aveau cu ei doar două laptopuri, pe care le-au pus în interiorul vehiculului, și că în portbagaj nu se aflau alte încărcături în afară de recipientele de plastic pline cu apă. În interviuri separate, toți cei trei pasageri au negat că au încărcat explozibili în vehiculul cu care urmau să facă naveta spre casă.

Potrivit unuia dintre pasagerii lui Ahmadi, un coleg care făcea naveta în mod regulat cu el, călătoria spre casă a fost plină de râsete și glume obișnuite, însă cu o diferență: Ahmadi a ascultat radioul în surdină, deoarece se temea să nu aibă probleme cu talibanii. „Îi plăcea muzica veselă”, a spus colegul. „În acea zi, nu am putut pune nimic în mașină”.

Ahmadi și-a lăsat cei trei pasageri la destinații, apoi s-a îndreptat spre casa sa de lângă aeroport. „L-am rugat să intre puțin, dar a spus că era obosit”, a spus ultimul pasager.

Deși oficialii americani au declarat că, la acel moment, știau încă puține lucruri despre identitatea lui Ahmadi, ei au fost convinși că sedanul alb pe care îl conducea bărbatul reprezenta o amenințare iminentă pentru trupele de la aeroport.

Când Ahmadi a intrat în curtea casei sale - despre care oficialii au spus că era diferită de presupusa casă a ISIS - comandantul a luat decizia de a-i lovi vehiculul, lansând o rachetă Hellfire în jurul orei 16:50.

Deși ținta se afla în interiorul unei zone rezidențiale dens populate, operatorul dronei a scanat rapid teritoriul și a remarcat doar un singur bărbat adult care întâmpina vehiculul. Prin urmare, a evaluat cu „certitudine rezonabilă” că nu vor fi ucise femei, copii sau necombatanți, au declarat oficialii americani.

Dar, potrivit rudelor sale, când Ahmadi a intrat în curtea sa, mai mulți copii - ai săi și ai fraților săi - au ieșit, încântați să-l vadă, și s-au așezat în mașină în timp ce acesta parca cu spatele înăuntrul curții. Fratele lui Ahmadi, Romal, stătea la parter cu soția sa când a auzit sunetul deschiderii porții și intrarea mașinii lui Ahmadi. Vărul său, Naser, se dusese să aducă apă pentru abluțiuni și l-a salutat.

Motorul mașinii era încă în funcțiune când s-a produs o explozie bruscă, iar camera a fost stropită cu cioburi de sticlă spartă de la fereastră, și-a amintit Romal. El s-a ridicat în picioare clătinându-se. „Unde sunt copiii?”, a întrebat-o pe soția sa.

„Sunt afară”, a răspuns ea.

Romal a ieșit în fugă în curte; a văzut că nepotul său Faysal, în vârstă de 16 ani, căzuse de pe scara exterioară, cu corpul și capul grav rănite de șrapnel. „Nu mai respira”. În mijlocul fumului și al focului, a văzut un alt nepot mort, înainte ca vecinii să ajungă și să-l scoată din zonă, a spus el.

De când a avut loc atacul, oficialii militari americani și-au justificat acțiunile citând o explozie și mai mare care a avut loc ulterior. „Deoarece au existat explozii secundare, se poate trage o concluzie rezonabilă că în acel vehicul se aflau explozibili”, a declarat, săptămâna trecută, președintele Statului Major Întrunit, generalul Mark A. Milley.

Dar o examinare a locului loviturii, efectuată de echipa de investigații și un reporter Times în dimineața următoare și urmată de o a doua vizită patru zile mai târziu, nu a găsit nicio dovadă a unei explozii secundare, mai puternice.

Credibilitatea serviciilor de informații SUA, pusă sub semnul întrebării. 10 oameni au murit, dintre care 7 erau copii

Experții care au examinat fotografiile și înregistrările video au subliniat că, deși existau dovezi clare ale unei lovituri de rachetă și ale unui incendiu ulterior al vehiculelor, nu existau ziduri prăbușite sau aruncate în aer, nici vegetație distrusă și doar o singură adâncitură în poarta de intrare, ceea ce indica o singură undă de șoc.

„Se pune serios sub semnul întrebării credibilitatea serviciilor de informații sau a tehnologiei utilizate pentru a determina că aceasta a fost o țintă legitimă”, a declarat Chris Cobb-Smith, un veteran al armatei britanice și consultant în domeniul securității.

În timp ce armata americană a recunoscut până în prezent doar trei victime civile, rudele lui Ahmadi au declarat că 10 membri ai familiei lor, inclusiv șapte copii, au fost uciși în atac: Ahmadi și trei dintre copiii săi, Zamir, 20 de ani, Faisal, 16 ani, și Farzad, 10 ani; vărul lui Ahmadi, Naser, 30 de ani; trei dintre copiii lui Romal, Arwin, 7 ani, Benyamin, 6 ani, și Hayat, 2 ani; și două fetițe de 3 ani, Malika și Somaya.

Vecinii și un oficial afgan din domeniul sănătății au confirmat că trupurile copiilor au fost scoase de la locul atacului. Aceștia au declarat că explozia a făcut bucăți majoritatea victimelor; fragmente de rămășițe umane au fost văzute în interiorul și în jurul complexului a doua zi de către un reporter, inclusiv sânge și carne împrăștiate pe pereții interiori și pe tavane. Rudele lui Ahmadi au furnizat fotografii ale mai multor corpuri grav arse, aparținând unor copii.

Membrii familiei s-au întrebat care ar fi motivul pentru care Ahmadi ar fi intenționat să atace americani, în condițiile în care acesta solicitase deja reinstalarea ca refugiat în Statele Unite. Vărul său, Naser, un fost contractor militar american, a depus, de asemenea, o cerere de reinstalare. El plănuise să se căsătorească cu logodnica sa, Samia, vinerea trecută, astfel încât aceasta să poată fi inclusă în dosarul său de imigrare.

„Toți erau nevinovați”, a declarat Emal, fratele lui Ahmadi. „Spuneți că a fost ISIS, dar el a lucrat pentru americani”.